Capacitati de productie a energiei electrice din Romania si analiza pe regiuni istorice.

Capacitati de productie a energiei electrice din Romania si analiza pe regiuni istorice.

Harta centralelor electrice din Romania in anul 2020

CAPACITATI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE DIN ROMANIA - HARTA DETALIATA. (download)

PRODUCTIA SI CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICA DIN ROMANIA IN 2018 

CE AM MOSTENIT IN 1989:

In 1989, la schimbarea regimului socialist, Romania avea o infrastructura de productie a curentului electric poluanta si costisitoare, mai exact 75% din capac
itate era asigurata din arderea combustibililor fosili, in mod egal impartita intre carbuni si hidrocarburi lichide sau gazoase. Restul energiei fiind generat de industria hidroenergetica, aflata la acea vreme intr-o adevarata expansiune. Odata cu noul regim instalat in 1990 incepe inchiderea capacitatilor de productie industriala, ce duce direct la reducerea necesarului energetic si oprirea investitiilor in termocentralele ce se aflau in constructie, ele raman nefinalizate si la scurt timp ajung a fi demolate pentru a fi valorificate pe piata fierului vechi de diverse grupuri de interes. Aici putem aminti de Pitesti Sud 2 - 100MW, prima centrala in cogenerare din Europa de Est, construita cu tehnlogie Germana, ce ar fi indeplinit si normele exigente de poluare ale EU, CET Slatina sau CET Siderca - Calarasi. La schimbarea regimului, sistemul hidroenergetic atinsese aproximativ 5.600MW putere instalata dar avea zeci de santiere hidroenergetice deschise pe tot teritoriul tarii. Ca sa va faceti o idee despre cat de multe  hidrocentrale se aflau in diverse stagii de constructie in 1989, trebuie sa stiti ca statul roman reprezentat de Hidroelectrica, la 30 de ani de la revolutie, a reusit sa finalizeze doar 30 de unitati (cu peste 750MW noi) dince cele 60 de santiere deschise. Daca v-om finaliza vreodata si celelalte 30 de santiere nefinalizate de peste 30 de ani, o sa putem beneficia de alti 550MW instalati. Trebuie sa fim constienti de faptul ca statul roman nu a reusit pana in prezent sa proiecteze si sa demareze constructia unui proiect hidroenergetic major si nou dupa 1989.

LISTA SANTIERELOR HIDROENERGETICE INCEPUTE INAINTE DE 1989 SI NEFINALIZATE:

1. MHC Sebes - raul Sebes - Alba - 3,1 MW
2. CHE Runcu - raul Mara - Maramures - 4.2 MW
3. CHE Firiza 1 - raul Firiza - Maramures - 4.4 MW
4. CHE Firiza 2 - raul Firiza - Maramures - 8.2 MW
5. MHC Mihaileni - raul Crisul Alb - Hunedoara - 1,9 MW
6. MHC Belareca - raul Belareca - Caras-Severin - 1,5 MW
7. CHE Herculane 3 - raul Belareca - Mehedinti - 14,7 MW
8. MHC Gura Glombului - raul Poneasa - Caras-Severin - 0.75 MW
9. MCH Poneasca - raul Minis - Caras-Severin - 1,5 MW
10. CHE Dumitra - raul Jiu - Gorj - 24,5 MW
11. CHE Bumbesti - raul Jiu - Gorj - 40,5 MW
12. CHE Valea Sadului - raul Jiu - Gorj - 18,7 MW
13. CHE Curtisoara - raul Jiu - Gorj - 11 MW
14. CHE Turnicesti - raul Jiu - Gorj - 11 MW
15. CHE Lotrioara - raul Olt - Sibiu - 27,7 MW
16. CHE Caineni - raul Olt - Valcea - 26,9 MW
17. CHE Tanganu - raul Dambovita - Ilfov - 1,41 MW
18. CHE Cucuieti - raul Dambovita - Ilfov - 1,41 MW
19. CHE NH3 Gostinarii - raul Arges - Giurgiu - 5,92 MW
20. CHE NH2 Budesti - raul Arges - Calarasi - 5,92 MW
21. CHE NH1 Oltenita - raul Arges - Calarasi - 5,92 MW
22. CHE Cosmesti -raul Siret - Galati - 34 MW
23. CHE Galu - raul Bistrita - Neamt - 20 MW
24. CHE Surduc - raul Basca Mare - 20 MW
25. CHE Nehoiasu 2 - raul Buzau - Buzau - 110 MW
26. CHE Pascani - raul Siret - Iasi - 11,9 MW 
27. CHE Varful Campului - Botosani - 3,4 MW
28. CHE Borzia - raul Rastolnita - Mures - 35,2 MW
29. CHE Fagaras - raul Olt - Brasov - 17,9 MW
30. CHE Maru - raul Poiana Marului - Caras-Severin - 80 MW
31. -------------------------------------------------------------------------

TOTAL P.I. IN HIDROCENTRALE NEFINALIZATE  - 553,53 MW

CE AM DISTUS DUPA 1989:

Din 1989 pana in prezent, in Romania au fost inchise 52 de termocentrale ce aveau in total  142 grupuri de generare si o putere instalata maxima de 5531.66MW, 14 dintre acestea  functionau pe baza de carbune si restul de 37 pe baza de hidrocarburi lichide si gazoase.

					TOTAL		0.000	5531.66	in MW
	Denumire Centrala	AN PIF	AN SIF	Localitate centrala	Judet centrala	Nr Grup	Putere electrica actuala (MW)	Putere electrica 1989 (MW)	Denumire Energie Primara	Tip combustibil
	CET Ambro	1970	2013	Suceava	Suceava	11	0	17	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Amurco	1978	2010	Bacau	Bacau	2	0	24	Hidrocarburi	pacura / gaz metan
	CET Anina	1984	1988	Anina	Caras Severin	4	0	990	Carbune	sisturi bituminoase
	CET Arad 1	1964	2010	Arad	Arad	1	0	12	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Babadag	1960	1996	Babadag	Tulcea	1	0	12	Carbune	lignit
	CET Bacau	1984	2012	Bacau	Bacau	1	0	60	Carbune	lignit
	CET Borzesti 1	1954	2014	Onesti	Bacau	8	0	655	Hidrocarburi	pacura / gaz metan
	CET Borzesti 2	1978	2010	Onesti	Bacau	5	0	250	Hidrocarburi	pacura / gaz metan / lignit (TA3, TA4, TA5)
	CET Botosani	1960	2010	Botoani	Botosani	1	0	6.5	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Brasov	1984	2012	Brasov	Brasov	2	0	100	Carbune	lignit
	CET Chimcomplex Borzesti	1970	2013	Onesti	Bacau	1	0	7.2	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Chiscani	1972	2010	Braila	Braila	4	0	977	Hidrocarburi	pacura / gaz metan
	CET CIG TG Mures 1	1970	2010	Targu Mures	Mures	2	0	9	Hidrocarburi	gaz metan
	CET CIG TG Mures 2	1970	2010	Targu Mures	Mures	2	0	19	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Colrom	1970	2010	Codlea	Brasov	1	0	6	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Comanesti	1952	2000	Comanesti	Bacau	2	0	24	Carbune	lignit
	CET Danubiana	1970	2008	Bucuresti	Bucuresti	1	0	10	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Doicesti	1954	2010	Doicesti	Dambovita	8	0	520	Carbune	lignit
	CET Eco Paper	1970	2008	Zarnesti (BV)	Brasov	4	0	19.6	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Energomur	1980	2011	Targu Mures	Mures	1	0	0.51	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Fantanele	1959	1996	Fantanele	Mures	6	0	250	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Gavana	1960	2015	Pitesti	Arges	1	0	6	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Giurgiu	1984	2000	Giurgiu	Giurgiu	3	0	150	Carbune	lignit
	CET Iasi 1	1967	2012	Iasi [IS]	Iasi	0	0	178.6	Hidrocarburi	pacura / gaz metan
	CET II Braila	1962	2000	Braila	Braila	3	0	75	Hidrocarburi	pacura / gaz metan
	CET ISOVOLTA	1980	2004	Bucuresti	Bucuresti	1	0	1.84	Hidrocarburi	gaz metan
	CET MAAR SUGAR	1970	2012	Urziceni	Ialomita	1	0	10	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Midia	1960	2012	Navodari	Constanta	3	0	150	Hidrocarburi	pacura
	CET Nitramonia 1	1965	2012	Victoria [BV]	Brasov	4	0	24	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Nitramonia 2	1970	2012	Victoria [BV]	Brasov	4	0	20.4	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Nusco (Pipera)	1980	2008	Bucuresti	Bucuresti	1	0	4	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Oradea 1	1966	2016	Oradea	Bihor	4	0	195	Carbune	lignit
	CET Oradea 2	1987	2002	Oradea	Bihor	3	0	150	Carbune	lignit
	CET Ovidiu	1952	1991	Ovidiu	Constanta	2	0	24	Carbune	lignit
	CET Pitesti 2	1989	1993	Pitesti	Arges	2	0	100	Carbune	lignit
	CET Pitesti Sud I	1975	2013	Pitesti	Arges	5	0	136	Hidrocarburi	pacura / gaz metan
	CET Rafinarie Campina	1960	2008	Campina	Prahova	1	0	7	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Resita	1960	2012	Resita	Caras Severin	3	0	18	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Savinesti	1960	2012	Savinesti	Neamt	2	0	13.5	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Somesu Dej	1970	2011	Dej	Cluj	4	0	16.2	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Sorecani	1931	1991	Aghiresu-Fabrici	Cluj	2	0	50	Carbune	lignit
	CET Spicul Bucuresti	1960	2008	Bucuresti	Bucuresti	1	0	1	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Suceava	1987	2013	Suceava	Suceava	2	0	120	Carbune	lignit
	CET Termica Targoviste	1985	2013	Targoviste	Dambovita	4	0	7.509	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Timioara centru	1960	2010	Timisoara	Timis	1	0	4	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Titan	1965	2005	Bucuresti	Bucuresti	2	0	8	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Tulcea	1975	2012	Tulcea	Tulcea	2	0	24	Hidrocarburi	pacura
	CET UPSOM	1960	2008	Ocna Mures	Mures	3	0	13.9	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Zahar Bod	1960	2010	Bod	Brasov	1	0	3.3	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Zalau	1960	2011	Zalau	Salaj	2	0	24	Carbune	lignit
	CTS 1 MITTAL Galati	1975	2000	Galati	Galati	2	0	14.4	Hidrocarburi	gaz metan
	CTS 3 MITTAL Galati	1975	2000	Galati	Galati	2	0	13.2	Hidrocarburi	gaz metan

Pe langa centralele inchise complet, au avut loc si retrageri partiale de grupuri generatoare:

- in cazul centralelor pe baza de carbune au fost retrase din functionare 21 de grupuri cu o putere instalata de 2859.2MW.

					TOTAL		4362.000	7221.2	in MW
	Denumire Centrala	AN PIF	AN SIF	Localitate centrala	Judet centrala	Nr Grup	Putere electrica actuala (MW)	Putere electrica 1989 (MW)	Denumire Energie Primara	Tip combustibil
	CET Govora	1969		Govora	Valcea	4	200	211.2	Carbune	lignit
	CET Halanga	1986		Izvoru Birzii	Mehedinti	1	22	360	Carbune	lignit
	CET Isalnita	1967		Isalnita	Dolj	2	630	1035	Carbune	lignit
	CET Mintia	1969		Mintia	Hunedoara	5	1050	1285	Carbune	huila
	CET Paroseni	1955		Paroseni	Hunedoara	1	150	300	Carbune	huila
	CET Rovinari	1972		Rovinari	Gorj	3	990	1720	Carbune	lignit
	CET Turceni	1978		Turceni	Gorj	4	1320	2310	Carbune	lignit

- in cazul centralelor pe baza de hidrcarburi au fost restrase din functionare 20 de grupuri cu o putere instalata de 1575,71MW.

					TOTAL		1549.290	3125	in MW
	Denumire Centrala	AN PIF	AN SIF	Localitate centrala	Judet centrala	Nr Grup	Putere electrica actuala (MW)	Putere electrica 1989 (MW)	Denumire Energie Primara	Tip combustibil
	CET Brazi	1961		Brazi	Prahova	4	238.04	570	Hidrocarburi	pacura / gaz metan
	CET Bucuresti Sud	1965		Bucuresti	Bucuresti	2	200	550	Hidrocarburi	pacura / gaz metan
	CET Bucuresti Vest - CCC	1973		Bucuresti	Bucuresti	2	186.25	250	Hidrocarburi	pacura / gaz metan
	CET Galati	1967		Galati	Galati	4	375	535	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Iernut	1963		Iernut	Mures	2	300	800	Hidrocarburi	gaz metan
	CET Palas	1970		Constanta	Constanta	2	100	220	Hidrocarburi	pacura / gaz metan
	CET Progresul	1987		Bucuresti	Bucuresti	3	150	200	Hidrocarburi	pacura / gaz metan

La final face totalul si constatam ca in Romania, in cei 30 de ani de capitalism am inchis termocentrale cu o putere totala instalata de 9966.57MW, ceea ce reprezinta aproape jumatate din puterea instalata din 1989.  

Hai sa facem o simulare simpla, stiind ca noua termocentrala de la Iernut, ce este contruita de catre  Romgaz, va avea o putere instalta de 430MW si va intra in serviciu in cursul anului 2020 sau 2021, asta in conditiile in care totul decurge confirm planului. Pentru realizarea ei sunt necesare 269 milioane de euro (articol presa) ceea ce inseamna ca pentru fiecare MW instalat trebuie sa platim aproximativ 625.000 euro. Acum hai sa inmultim cu cei 9966.57MW pierduti/furati din ultimii 30 de ani si sa vedem cat ne-ar costa sa-i reconstruim: 6.229.106.250 euro, da vedeti foarte clar suma, este vorba de "doar" 6,23 miliarde de euro, atat ar trebui sa investim ca sa putem recupera puterea instalata din acele centrale termoelectrice demontate si vandute la pret de fier vechi.

Va invit sa mai facem un exercitiu pentru va face o imagine mai clara asupra dezastrului din Romania de dupa 1989:

Un raport al INSSE arata ca Romania a exportat fier vechi in perioada 1990 - 2015 in valoare de peste 32 miliarde de dolari (in calculul INSSE nu intra si fierul ce a fost reutilizat in siderurgia noastra care a functionat pana la un moment dat). Numai daca facem un calcul simplu si luam pretul fierului vechi de astazi care este de 0,7 lei/kg si am incerca sa-l cumparam pe tot inapoi la pret de fier beton ar trebui sa platim minim dublu adica un pret mediu de 1,4 lei/kg, deodata stim ca ne va costa cel putin 64 de miliarde de dolari doar ca sa aducem fierul inapoi in tara. Problema e ca noi cand am trimis "fier vechi" la export nu am trimis numai fier beton, am trimis utilaje, masini, trenuri, vapoare, fier cu valoarea adaugata si nu am trimis numai fier, am trimis si cupru, alama, aluminiu, plumb, nichel, zinc, inox, etc. sub forma diverselor agregate, deci e corect sa spunem ca pentru a rascumpara o parte din industria noastra vanduta pe 32 de miliarde dolari am avea de achitat cel putin de 10 ori mai mult pentru a recupera-o si am pleca de la un minim de 320 miliarde de dolari. 

AICI S-A RISIPIT TOATA MUNCA PARINTILOR NOSTRII, TOT SACRIFICIUL LOR S-A BAGAT IN ACEASTA INDUSTRIE CE A AJUNS EXPORTATA LA FIER VECHI, DAR PENTRU CARE EI AU TREBUIT SA INDURE BEZNA, FRIGUL SI COZILE INTERMINABILE PENTRU MANCARE.

CE AM CONSTRUIT DUPA 1989:

Intrebarea care se pune acum este: daca stim ca am pierdut jumatate din capacitatea de productie cum de nu am ramas in bezna?

Explicatia este relativ simpla, odata cu capitalismul, marea industrie energofaga a fost distrusa bucata cu bucata si astfel consumul energetic s-a redus constant, permitand inchiderea unitatilor. Pe langa acest aspect, intre timp am reusit sa finalizam 2 din cele 5 reactoare nucleare ce trebuiau realizate la Cernavoda, generand un surplus de 1413 MW, alti 750 MW provin din proiectele hidroenergetice preluate si finalizate, 400MW prin instalarea de microhidrocentrale pe majoritatea raulrile montane ale tarii care acum se dovedesc a fi astazi un adevarat dezastru ecologic in cea mai mare parte. Pe langa toate aceste investitii, in 2012, Petrom a finalizat o centrala pe gaz cu o capacitate de 885MW ce a ajutat enorm la stabilizarea productiei.

Dupa anul 2005, in tara noastra au inceput sa-si faca simtita prezenta energiile alternative, turbinele eoliene sau parcurile fotovoltaice, solutii considerate a fi ecologice si regenerabile, asta daca nu luam in calcul ca procesul tehnologic de productie ale acestor unitati este unul complex si poluant. Avantajul acestor sisteme consta in faptul ca in regiunea unde vor produce curent electric nu vor genera dioxid de carbon si alti poluanti.

Pana azi Romania a instalat aproximativ 1300MW in instalatii fotovoltaice si alti aproape 3000MW in turbine eoliene. Din nefericire productia din aceste surse energetice regenerabile nu este controlabila, daca nu bate vantul nu se invart turbinele si atunci cand bate acesta e atat de schimbator ca de la productie maxima de 3000MW treci la zero MW in doar cateva minute, timp foarte scurt in care doar agregatele hidroenegetice pot compensa dar cu sacrificarea timpului total de exploatarea al acestora (cea mai mare parte a unitatilor hidro existente in tara au fost proiectate sa functioneze in cicluri lungi cu putine inchideri si reporniri nu cu inchideri si porniri zilnice dupa cum bate vantul, asa ca ajungem sa periclitam sistemul hidro, functional si bun de dragul ecologiei si intereselor unor grupuri). Pe partea cealalta fotovoltaicele cand dau de nori productia energetica a  acestora se diminueaza semnificativ. Astfel cei aproape 4300MW instalati in surse regenerabile solare si eoliene distrug mai mult reteaua SEN decat sa o  ajute. Exista o metoda prin care am putea compensa aceste oscilatii majore ale unitatilor regenerabile si ea e reprezentata de centralele hidroenergetice cu acumulare prin pompaj (CHEAP), in primul rand aceste sisteme fac parte din sursele de energie electrica controlabila. Principiul CHEAP e simplu, construim 2 lacuri, unul sus si unul jos si o hidrocentrale cu sens dublu, adica capabila sa turbineze apa din amonte atunci cand avem nevoie de energie suplimentara dar sa pompeze apa din aval inapoi in amonte in momentele in care energia produsa de eoliene si solare este in exces. Mai multe detalii despre acest proiect puteti gasi pe https://www.hidrotarnita.ro/

Pe langa cele amintite mai sus, in tara noastra au mai aparut si alte tipuri de surse alternative pentru  producerea energiei electrice, intradevar timid, puterea instalata in aceste centrale situandu-se in jurul a 150MW iar ca exemple avem centralele pe baza de biomasa, ce folosesc metanul capturat din fermentarea deseurilor, cerealelor, sau a gunoiul de grajd, centrale pe baza de biomasa, ce ard resturi de lemne, peleti sau pais de la cereale, centrale ce incinereaza gunoi, centrale pe baza de apa geotermala, centrale ce utilizeaza caldura reziduala rezultata in urma unui proces industrial sau centrale amplasate direct pe sonde izolate de gaz metan, ce nu renteaza a fi captate in reteaua nationala de distributie.

ENERGIA ELECTRICA PRODUSA SI LIVRATA IN SISTEMUL NATIONAL NU ESTE STOCABILA, SE CONSUMA IN CLIPA URMATOARE PRODUCERII DACA ARE CONSUMATOR SAU SE PIERDE. NICAIERI IN LUME NU SE STOCHEAZA ENERGIA ELECTRICA LA SCARA LARGA.

Am tinut sa precizez acest lucru deoarece am observat in ultima perioada foarte multi oameni care au impresia ca energie electrica de care beneficiaza zi de zi este stocata undeva intr-o mare baterie si le e livrata cad au nevoie. Nimic mai fals, ce vezi acum in bec e lumina pe care termocentrala sau hidrocentrala de langa tine o produce si daca ti se stinge becul, inseamna ca una dintre ele nu lucreaza in parametri normali. Va recomand sa nu luati chiar de bune toate stirile care anunta pompos ca "azi" am produs majoritar din surse "verzi", gen energie solara si eoliana, petru ca in realitate am produs energie "verde" doar pentru o perioada curta, de cateva ore de obicei, dupa care revenim la normal si ne bazam tot pe termocentrale sau hidrocentrale. De cele mai multe ori cand vedeti stiri de genul sa stiti ca acea putere nu a folosit nimanui la nimic, pentru ca de cele mai multe ori nu are cine sa o foloseasca.

Cu aceasta ocazie vreau sa explic si la ce fac referire termenii prezentati anterior in articol:

Unitati de productie controlabile: reprezinta centralele electrice care pot functiona independent de factorii de mediu cu ajutorul gestonarii calculate, prin inmagazinare, stocare si dozare. In aceasta categorie intra termocentrale alimentate cu combustibili fosili, combustibili nucleari, biomasa, biogaz sau deseuri, hidrocentrale cu bazine de acumulare si hidrocentrale cu bazine de acumulare si pompaj,

Unitati de productie necontrolabile/intermitente: reprezinta centralele electrice ce necesita forta sau actiunea factorilor naturali (apa, curent, raza solara) pentru a genera electricitate si unde factorul uman nu poate influenta punerea acestora in functiune si aici vorbim de centrale eoliene ce au nevoie de curenti ca sa functioneze, centrale fotovoltaice ce au nevoie de soare puternic pentru a functiona in parametrii, centrale solare cau au nevoie de vreme insorita pentru a incalzi bazinul de apa, centrale marine care folosesc energia valurilor, microhidrocentrale pe cursul raului, fara bazin de acumulare.

Atentie! Romania are nevoie urgenta de noi capacitati de producere a energiei electrice controlabile, vorbim aici de investitii in centrale  hidroelectrice de mare capacitate si centrale nucleare pentru a reduce impactul CO2.
Cat de curand grupuri intregi din actualele termocentrale vor ceda pur si simplu si ne vom trezi in bezna.

Romania trebuie sa inlocuiasca majoritatea unitatilor termoelectrica ce au depasit 50 de ani de exploatare, ce asigura azi aproximativ 6.000MW iar daca vrem sa ne indreptam spre calea sustenabila asigurata de hidrocentrale si energie nucleara, fiecare MW instalat costa aproximativ 2.000.000 euro ceea ce se treduce intr-un necesar de finantare de minim 12 miliarde de euro pentru a salva reteau de la colaps.

ANALIZA CAPACITATILOR DE PRODUCTIE A ENERGIEI ELECTRICE PE REGIUNI ISTORICE ROMANESTI:

In acest capitol ne propunem sa  testam capacitatea regiunilor istorice romanesti din prisma independentei energetice. Vrem sa urmarim daca produc suficienta energie electrica pentru a satisface nevoile intregii regiuni local sau se bazeaza pe alte regiuni pentru a compensa diferentele, de asemenea urmarim cum s-a conturat strategia energetica in perioada socialista si politica urmata in perioada capitalista. 

Din primele grafice putem observa ca exita o inegalitate extraordinara in privinta repartitiei puterii instalate dar si a productiei de energie electrica in raport cu consumul pe  regiunile tarii. Aproximativ 3/4 din totalul puterii unitatilor de generare cat si din productia de energie electrica se realizeaza in regiunea Muntenia iar restul de 1/4  revin regiunilor Moldova si Ardeal desi regiunile sunt relativ egale ca si populatie si consum per capita. Regiunea cu consumul cel mai ridicat de energie electrica este cea a Munteniei cu 46%, urmata de Ardeal cu 33% si Moldova cu 21% din total. asadar constatam ca in Muntenia avem un excedent energetic de 18620 GWh/an iar celelalte doua regiuni detin un deficit aproape egal, Ardealul necesitand 9962 GWh/an si Moldova 8907 GWh/an.  

Analizand aceste grafice fara sa privim in ansamblu am fi tentati sa tragem o concluzie in legatura cu strategia de siguranta nationala a regimului socialist, strategie care pare sa fi fost acceptata si de catre noua garda "democratica", mai exact pare ca avem parte de o centralizare si un control asupra capacitatilor de productie  energetica in jurul Munteniei pentru a reduce riscul de separare teritoriala a celorlalte doua regiuni in eventualitatea ocuparii lor de catre forte invadatoare iar daca iei in calcul cum arata si harta retelei nationale de transport a energiei electrice para sa sustina destul de clar teoria tinand cont de faptul ca magistrala 400kV Oradea - Arad este realizata dupa anii 2000, tocmai pentru a reduce riscul unei pene de curent majore in Ardeal.

Acum ca am gasit teoria conspiratiei, hai sa o ingropam cu argumente logice, pentru a demonstra ca nu "statul paralel" a aranjat asa sistemului energetic national, analizand principalele surse de generare a energiei electrice din tara:

Sistemul hidrotehnic al tarii a fost construit pe principiul eficientei, raurile cu un randament mare si cu costuri reduse de exploatare au fost primele care au fost amenajate, astfel ca e normal sa se exploateze mult mai intens caderile de apa din subcarpati, cu debite crescute si caderi mari in comparatie cu raurile din Ardeal sau Moldova, care au o cadere redusa, tot prin sud trece fluviul Dunarea ce genereaza o cantitate impresionanta de energie prin exploatarile de la Portile de Fier 1 si 2. Asadar avantajele din sudul tarii au facut ca Muntenia sa detina 61% din totalul puterii instalate in hidroenergie.

Termocentralele pe baza de carbune, tot din ratiuni de cost si eficienta au fost amplasate in zona bazinelor carbonifere care culmea, majoritatea dintre ele se afla in regiunea Munteniei cu un procent de 72%     

Termocentralele pe baza de hidrocarburi lichide, pe acelasi principiu de reducere a costurilor si eficientizare au fost amplasate in zonele principalelor bazine petrolifere din tara care majoritatea dintre ele se regasesc tot in subcarpatii meridionali dar si din zona Onesti-Comanesti. La Ploiesti se afla una dintre cele mai mari centrale de acest tip din tara dar cea mai mare era la Onesti.

Termocentralele pe baza de hidrocarburi gazoase, au fost amplasate in jurul marilor centre urbane deoarece gazele naturale sunt relativ usor de transportat si nu polueaza la fel de mult ca celelalte surse termoelectrice de generare a curentului electric. Bucurestiul, prin magnitudinea orasului si a necesarului de agent termic pentru incalzire a beneficiat de 4 astfel de giganti energetici schimband clar balanta in favoare regiunii Muntenia.  Termocentralele pe baza de hidrocarburi lichide si solide sunt majoritar reprezentate in Muntenia pintr-un procent de 70% din totalul national.

Centrala atomo-electrica Cernavoda trebuia construita in apropierea unei surse uriase de apa pentru racire si siguranta in caz de dezastru si cum Dunarea trece doar prin Muntenia si aceasta unitate de productie a trebuit amplasata aici.

Astfel putem spune ca nu este o intamplare sau o strategie militara faptul ca am ajuns sa avem o astfel de retea de productie a energiei electrice centrata majoritar in Muntenia ci pur si simplu aici s-au gasit cele mai multe resurse pentru desfasurarea activitatii de productie a energiei electrice. 

Chiar si astazi, odata cu aparitia centralelor eoliene, ele au ajuns sa fie construite tot in zona de sud a tarii deoarece aici avem cei mai puternici si constanti curenti de aer din tara. Acelasi lucri s-a intamplat si in cazul panourilor solare, pentru a obtine eficienta maxima ele trebuie amplasate in zone de campie iar cea mai mare campie din tara o regasesti tot in Muntenia.

Am impresia ca mai degraba astazi, in capitalism guvernele se straduiesc sa aplice teoria relatata mai devreme de catre mine, avand in vedere ca in ultimii 30 de ani au fost inchise majoritatea termocentrale din zona Ardealului si Moldovei.

ANALIZA CAPACITATILOR DE PRODUCTIE A ENERGIEI ELECTRICE PE JUDETE:

Rand pe rand o sa realizam o analiza la nivel de judet in care urmamirm urmatoarele caracteristici :

• puterea instalata din 1989
• puterea instalata de la inceputul lui 2020
• productia energetica medie din anul 2018 **
• consumul energetic mediu din anul 2018 ***
• excedentul sau deficitul energetic al judetului
• numarul cemtralelor dupa tipul de generare
• lista centralelor dupa sursa de generare, an de pune in functiune sau de scoatere din functiune.
• harta unitatilor de productie a curentului electric de pe raza judetului analizat

Puteti urmari articolele urmarind link-urile de mai jos. Odata cu finalizarea analizelor aceste link-uri vor fi actualizate.

Regiunea istorica Ardeal: 16 judete:

Din toate cele 16 judete ce compun regiunea, doar judetul  Hunedoara, cu ajutorul termocentralei Mintia, isi asigura independenta energetica, toate celelalte judete necesitand importuri de energie pentru o buna functionare a SEN iar judetul Timis inregistreaza cel mai mare deficit de energie electrica.

• Jud. Alba
• Jud. Arad
• Jud. Bihor
• Jud. Bistrita-Nasaud
• Jud. Brasov
• Jud. Caras Severin
• Jud. Cluj
• Jud. Covasna
• Jud. Harghita
• Jud. Hunedoara
• Jud. Maramures
• Jud. Mures
• Jud. Salaj
• Jud. Satu Mare
• Jud. Sibiu
• Jud. Timis

 Regiunea istorica Moldova: 8 judete:

In cazul acestei regiuni nici un judet nu-si poate asigura independenta energetica, toate depinzand de importuri energetice, cel mai mare deficit fiind inregistrat in judetul Iasi iar cel mai mic in judetul Galati.

• Jud. Bacau
• Jud. Botosani
• Jud. Galati
• Jud. Iasi
• Jud. Neamt
• Jud. Suceava
• Jud. Vaslui
• Jud. Vrancea

Regiunea istorica Muntenia: 17 judete + Mun. Bucuresti:

Aici lucrurile stau diferit, 10 judete necesita importuri pentru a-si asigura necesarul de energie, Arges, Braila, Buzau. Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Olt,  Teleorman cu Bucurestiul si Ilfov in topul deficientei energetice iar ultimele 6 judete din lista asigura energia electrica necesara intregii tari, Dolj, Gorj, Mehedinti, Prahova, Tulcea, Valcea cu Constanta fruntas, resposabil de generarea a 25% din totalul productiei anuale de energie electrica in Romania.

• Jud. Arges
• Jud. Braila
• Jud. Buzau
• Jud. Calarasi
• Jud. Constanta
• Jud. Dambovita
• Jud. Dolj
• Jud. Giurgiu
• Jud. Gorj
• Jud.Ialomita
• Jud. Ilfov si Mun. Bucuresti
• Jud. Mehedinti
• Jud. Prahova
• Jud. Telorman
• Jud. Tulcea
• Jud. Valcea

Abrevieri:

PI - putere instalata
SEN - sistemul energetic national
MW - megawatt (1MW=1.000KW)
PIF - punere in functiune
SIF - scoatere din functiune
CEF - centrala electrica fotovoltaica
CET -  centrala electro-termica
CEB -  centrala electrica pe biomasa
CETB - centrala electrica pe biogaz
CETD - centrala electrica pe deseuri
CETG - centrala electrica geotermala
CETR - centrala electrica pe baza de energie reziduala
CEE - centrala electrica eoliana
CHE - centrala hidro-electrica PI>10MW
CNE - centrala nuclear electrica
CT - centrala termica
MHC - microhidrocentrala PI <10MW
CHP - Combined Heat and Power/Cogeneration
G2P - Gas to Power

* Productie energetica medie in 2018 - in lipsa datelor INSSE pe judete s-a mers pentru o medie nationala calculata dupa formula: total productie de energie electrica in GWh / totala putere instalata in MW pe surse de generare * puterea instalata pe surse de generare din judet.

** Consumul energetic mediu in 2018 -  in lipsa datelor INSSE pe judete s-a mers pentru o medie nationala calculata dupa formula: consumul totala de energie electrica in GWh / total populatie urbana x2 + total populatie rurala x1 totul inmultit u populatia urbana x2 + poupatia rurala x1 a judetului.

*** Populatia dupa domiciliul de resedinta in decembrie 2019 - INSSE

Surse:
INSSE
Hidroelectrica
Transelectrica
Nuclearelectrica