Istoria sistemului de transport public in subteran, istoria metroului din Bucuresti - METROREX.
Metroul din București are o istorie mult mai veche fata de cea pe care o știm majoritatea dintre noi. Primele discuții legate de introducerea unui sistem de transport public in subteran au inceput in urma cu mai bine de un secol.
- 1909 - Intors in tara, dupa terminarea studiilor la Universitatea Tehnica din Berlin (fosta Politehnica Charlottenburg) si proaspat angajat in cadrul primariei Bucuresti, Dimitrie Leonida alaturi de Elie Radu propun, pentru prima data, constructia unei linii de transport public in subteran in urma slabelor negocieri realizate intre primarie si firma belgiana Siemens & Halske pentru constructia primelor linii de tramvai din Bucuresti, ce au avut costuri atat de mari incat ar fi acoperit direct investitiile pentru constructia metroului. Proiectul acestuia a fost realizat in cursul anului IV de facultate si a fost intitulat "Metropolitanul din București", cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe-Calea Moșilor și ramificația Sf. Gheorghe-Filaret.
- 1929-1930 - Are loc realizarea Planului de sistematizare a Capitalei condus de arhitectul Duiliu Marcu, in cadrul caruia este adus iar in subiect si constructia metroului, dar din nefericire proiectul nu a fost pus în practică din lipsa de fonduri.
- 1936-1940 - In Bucuresti se desfasoar ample lucrări de modernizare prin realizarea salbelor de lacuri de pe Raul Colentina (Buftea, Flamanzi, Buciumeni, Mogosoaia, Chitila, Grivita, Baneaza, Herastrau si Floreasca) și acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție pana dupa Piata 8 Iunie (actuala Piata Unirii). In aceasta perioada revine in discuţie ideea construirii metroului într-un oraș cu aproape 1 milion de locuitori. Din nefericire izbucneste cel de-al Doilea Război Mondial iar proiectul este abandonat inca odata
- 1950-1954 - S-au conturat planurile un “memoriu tehnic asupra construcţiei metroului în oraşul Bucureşti”. Încă de atunci era infiintata Direcţiunea Generală a Metroului Bucureşti din cadrul Ministerului Căilor Ferate de la acea vreme. S-au luat in calcul constructia in prima etapa a 4 linii care ar fi trebuit sa lege centrul orasului de est, vest, sud si nord urmand apoi sa fie unite de o linie circulara ca la metroul din Moscova. Cele 4 magistrale urmau sa circule, conform planului realizat in 1953, pe urmatoarele trasee:
Magistrala I: Atelierele Griviţa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucureşti (actuala zonă Văcăreşti)
Magistrala II:.Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură şi Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieţei Presei) şi Comuna Progresul (actualul cartier Progresul).
Magistrala III: Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur) la Farbrica de Confecţiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca).
Magistrala IV: Traseul diametral Colentina-Piaţa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina şi se oprea în zona actualei intersecţii dintre Calea Rahovei şi Antiaeriană.
- 1972 - 15 februarie - se hotaraste instituirea unei comisii care sa elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.
- 1974 - 25 noiembrie - se hotaraste declansarea lucrarilor premergatoare: studii, analize, proiecte.
- 1975 - februarie se infiinteaza Intreprinderea Metroul Bucuresti (I.M.B.) care avea rolul de constructor al intregii retele de transport. Dupa aceasta data incepe construirea tunelurilor si incepe proiectarea garniturilor de tren. Metroul – ca si orice alta constructie a presupus si presupune existenta mai mult sau mai putin indelungata a santierului si datorita conditiilor mai putin confortabile “oferite” celor din zona lui de influenta sau aflati in trecere pe langa el, santierul ca atare nu a fost si nu este privit in general cu prea multa simpatie.
- 1975 - 20 septembrie - "Primul tarus" al santierului – cum se exprima constructorii – a fost batut in pamant. Ritmul de constructie in aceasta prima etapa a fost de 2 km pe an, ceea ce in mod absolut nu inseamna prea mult, dar fata de o lucrare in premiera pe tara, constituiam un ritm bun. In scurt timp, ritmul de constructie avea sa se dubleze, pana la 4 km pe an, un ritm mult mai bun decat media inregistrata pe glob in acea perioada, doar metroul din Capitala Mexicului a adus un ritm superior, de 5,5 km pe an. Executia statiilor de metrou in incinta de pereti mulati cu capac, se bazeaza pe ideea utilizarii pe perioada executiei a planseului de acoperis al statiei, ca element de sprijinire a incintei de pereti mulati. In aceasta idee, acoperisul statiei se pretoarna inainte de realizarea celorlalte elemente de structura, rezemat pe pamant, pe capetele peretilor mulati si pe stalpii metalici lansati in transee forate la adancime. Construirea de tuneluri in subteran, cu ajutorul scutului, i-a preocupat pe proiectanti din primele zile ale existentei Intreprinderii Metroul Bucuresti. Aceasta solutie nu se putea definitiva pana nu se creau toate elementele ei componente: utilajul de avans si montaj al boltarilor prefabricati – scutul – producta de boltri s.a.m.d. Trebuia optat pentru un tip de scut care se putea produce repede in tara si sa fie in masura sa tina frontul stratificatiei, care urma sa fie strabatuta fiind in buna parte nisipoasa, iar instalatiile edilitare subtraversate, multe din ele, sensibile la tasari. Scuturile pentru tunelurile de metrou au fost proiectate de I.P.C.F pe baza temei elaborate de intreprinderea Metroul Bucuresti si au fost executate la intreprinderea 23 August din Bucuresti.
- 1977 - se infiinteaza “intreprinderea de Exploatare a Metroului” (I.E.M.B.) in subordinea Ministerului Transporturilor – Departamentul Cailor Ferate,
- 1979 - 16 noiembrie - primul tronson de metrou este inaugurat la Bucuresti avand o lungime de 8,63 km si 6 statii:
Harta metrou Bucuresti in anul 1979 |
- Timpuri Noi
- Piata Unirii 1
- Izvor
- Eroilor
- Grozavesti
- Semanatoarea (Petrache Poenaru - astazi)
- 1981 - decembrie - Magistrala I se extinde cu inca 6 statii pe o lungime de 10,10 km:
Harta metrou Bucuresti in anul 1981 |
- Mihai Bravu
- Dristor 1
- Leontin Salajan (Nicolae Grigorescu - astazi)
- Titan (prima statie realizata in Romania prin metoda inghetarii solului cu ajutorul unei intalatii de racire cu amoniac)
- Muncii (Costin Georgian - astazi)
- Republica
- 1983 - In timpul executiei lucrarilor la Magistrala II de metrou, o eroare tehnică, produsă accidental din cauza ploilor abundente a dus la inundarea statiei Unirii 1 de pe Magistrala I care se afla deja in exploatare dar si a statiei in executie care era aproape finalizata, Unirii 2.
Harta metrou Bucuresti in anul 1983 |
- 1983 - august - de la statia Eroilor (Magistrala I) se extinde cu o noua ramura ( astazi magistrala III) catre Industriilor (cartierul Militari) cu o lungime de 8,83 km si initial avea 4 statii:
- Politehnica
- Armata Poporului (Lujerului - astazi)
- Pacii
- Industriilor (astazi Preciziei)
Harta metrou Bucuresti in anul 1984 |
- 1984 - decembrie - Magistrala I castiga o noua statie in prelungirea tunelului din statia Semanatoarea iar tunelul devine mai lung cu 0,97 km:
- 1986 - ianuarie - primul tronson din Magistrala II este deschis publicului si avea in componenta 8 statii si 9,96 km lungime:
Harta metrou Bucuresti in anul 1986 |
- Piata Unirii II
- Tineretului
- Pieptanari (Eroii Revolutie - astazi)
- Constantin Brancoveanu
- Piata Sudului
- Aparatorii Patriei
- I M G B (Dimitrie Leonida - astazi)
- Depoul I.M.G.B. (Berceni - astazi)
- 1987 - octombrie - al doilea tronson din Magistrala II este deschis publicului si avea in componenta 6 statii si 8,72 km lungime:
Harta metrou Bucuresti in anul 1987 |
- Piata Romana
(construita pe ascuns de ingineri, datorita unor neintelegeri intre primarul bucurestiului Gheorghe Pana si sotii Ceausescu, din acest motiv ramane cea mai ingusta si periculoasa statie de metrou din Bucuresti.)
- Piata Victoriei
- Aviatorilor
- Aurel Vlaicu
- Pipera
- Piata Victoriei
- Aviatorilor
- Aurel Vlaicu
- Pipera
- 1987 - decembrie - se da in exploatare si statia Gara de Nord, in continuarea statiei Crangasi, cu o lungime de 2,83 km, astfel se realizeaza legatura dintre marile platforme industriale si principala gara a orasului:
- Gara de Nord 1
- 1989 - august - se da in folosinta Magistrala III (astazi parte din Magistrala I) care face legatura intre statia Gara de Nord si statia Dristor 2 avand sase statii si o lungime de 7,80 km:
Harta metrou Bucuresti in anul 1989 |
- Stefan Cel Mare
- Obor- Piata Iancului
- Piata Muncii
- Dristor 2
Cu aceasta ocazie se inchide inelul de metrou care incorporeaza centrul capitalei.
Revolutia de la 1989 prinde metroul din Bucuresti cu 38 de statii finalizate si 57,84 km de galerii.
Proiect pentru magistralele de metrou din Bucuresti in 1986 |
M2 - Depou I.M.G.B - Pipera
M3 - Gara de Nord - Dristor 2 (aceasta magistrala trebuia sa circule pe sub Soseaua Nicolae Titulescu dinspre Piata Victoriei iar statia Gara de Nord trebuia sa fie initial (1986) cu 2 nivele, pe o punte soseau trenurile de la Eroilor iar pe alta cele de la Depoul Pantelimon dar din motive necunoscute pana astazi magistrala si-a gasit capatul la Dristor 2, traseul s-a mutat pe Str. Polizu si statia nu a mai avut nevoie de 2 punti desi structura fusese deja excavata si turnate betoane pentru 2 nivele. Actuala statie Gara de Nord se afla la mijlocul celor 2 vechi peroane, partea de jos a proiectului vechi fiind umpluta cu pamant. Cioturile tunelului initial M3 ce mergeau spre Sos. Titulescu au fost distruse cand s-a construit Pasajul Basarab iar Depoul Pantelimon a fost gata prin perioada 1983-1986 dar nefolosit pana in 1990 cand s-a finalizat tunelul Republica-Pantelimon-Depou Pantelimon, o improvizatie de moment, pe sub zona cu case (am prieten ce locuieste acolo si mi-a explicat ce fain e cand trece metroul pe sub pamant, resimte senzatia din '77 la fiecare ora).
T1 (actualul M4) - Gara de Nord - Laromet - tunelurile si unele statii sunt deja sapate si aproape finalizate. Statia Gara de Nord 2 nu era prevazuta in plan, linia s-ar fi oprit la Basarab.
T2 (actuala M3 - prelungire) - Leontin Salajan (Nicolae Grigorescu) - Soseaua de Centrua (Anghel Saligny), tunelurile si statiile erau complet sapate cu exceptia accesului catre galeriile M1 existente.
- 1990 - ianuarie - se deschide accesul pentru statia Antolopa (Pantelimon - astazi) in prelungirea magistralei I cu o lungime de 0,68 km. De la statia Republica se pleaca pe un singur tunel catre statia Pantelimon, alternativ iar sina continua pana la depoul Pantelimon, unde stau garate garniturile de pe aceasta magistrala.
Harta metrou Bucuresti in anul 1990 |
- 1990 - Datorita distantei foarte mari, de aproximativ 2,5 km dintre statiile Armata Poporului si Pacii s-a luat decizia construirii statiei Gorjului in mijlocul cartierului Militari datorita densistatii foarte mari de persoane in acea zona. Initial inginerii au solicitat amplasearea acestei statii dar datorita perioadei economice nefavorabile si pentru a reduce costurile de executie, tovarasii Elena si Nicolae Ceausescu au decis sa se sara aceasta statie. Totusi inginerii au construit tunelurile si utitlitatile in zona in asa fel incat sa se permita introducerea unei statii de metrou ulterior, fara a oprii traficul garniturilor de tren pe perioada executiei.
Harta liniilor de metrou finalizate in anul 1990 cat si traseele planificate pentru viitor. Totate proiectele prezentate de guvernantii perindati pe la conducerea tarii au venit cu proiecte de extindere a retelei de metrou deja planificate inainte de 1989 dar "uitate" intre timp. |
Harta metrou Bucuresti - proiect la nivelul lunii octombrie 1990, publicat in Railway Gazette International |
- 1991 - HG nr. 686 - I.E.M.B. se transforma in “intreprinderea de Exploatare a Metroului Bucuresti, METROREX”, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, avand ca obiect de activitate principal “transportul de persoane cu metroul pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei, pentru satisfacerea interesului public, social si de aparare civila”.
- 1992 - se dechide si statia Basarab 1 pe magistrala 1, intre statia Crangasi si Gara de Nord 1, care ulterior va servii ca statie de legatura pentru magistrala 4. Aceasta statie va avea un spatiu comun cu 4 linii pentru cele doua magistrale.
- 1993 - HG nr. 266 s-a recunoscut metroului “caracterul de monopol natural si strategic”.
- 1994 - se da in folosinta prima parte a statiei Gorjului, pe tronsonul dintre Armata Poporului catre statia Pacii.
- 1998 - se da in exploatare si peronul 2 al statiei Gorjului.
- 1999 - HG 482/24.06.1999 publicata in Monitorul Oficial 293/1999 se schimba denumirea societatii in “Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti – METROREX S.A.”
Harta metrou Bucuresti in anul 2000 |
- 2000 - desi magistrala 4 avea deja sapate galeriile de metrou pana la statia Bazilescu in anul1989, au mai durat 11 ani pana cand s-a putut da in folosinta primul tronson de 4 statii cu o lungime de 3,24 km:
- Gara de Nord 2 (statie fara legatura directa cu Gara de Nord 1)
- Basarab 2 - (statia de legatura intre magistralele M4 si M1)
- Grivita
- 1 Mai
- 2008 - noiembrie - intra in exploatare tronsonul de prelungire al magistralei 3 dintre Nicolae Grigorescu si Linia de Centura avand 4 statii si 4,7 km lungime. De mentionat ca si aceste statii aveau sapate deja tunelele dar si statiile excavate:
Harta metrou Bucuresti in anul 2008 |
- Nicolae Grigorescu 2 - (de aici garniturile de metrou merg pe sensul invers directiei de mers)
- 1 Decembrie 1918
- Policolor (Nicolae Telcu - astazi)
- Linia de Centrua (Anghel Saligny - astazi)
- 2011 - iulie - Intra in exploatare tronsonul 2 din cadrul Magistralei IV cu inca 2 statii si o lungime de 2,30 km:
- Pajura (actuala Jiului)- Parc Bazilescu (statie noua)
Harta metrou Bucuresti in anul 2011 |
- 2011 - Se demareaza lucrarile pentru executia Magistralei V de metrou dintre Drumul Taberei si Pantelimon. In prima faza se incep lucrarile pentru tronsonul 1 Drumul Taberei - Eroilor. Termenul de finalizare fiind initial de 3 ani. In februarie 2018 s-a anuntat prelungirea termenului de executie pentru cel putin jumatatea lui 2019.
- 2011 - 15 decembrie - se semneaza contractul de consultanţă pentru pregătirea, proiectarea şi supervizarea lucrărilor aferente proiectului „Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni - Bucureşti”. Lucrările de construcție pentru această magistrală erau prevăzute să înceapă în 2013, dar ele nu au pornit nici pana la aceasta data.
- 2017 - Tronsonul 3 al Magistralei IV este finalizat prin adaugarea ultimelor 2 statii cu o lungime de 1,98 km. Parcaarea intermodala nu este inaugurata nici pana la aceata data (mai 2018):
Harta metrou Bucuresti in anul 2017 |
- Laminorul
- Lac Straulesti
In 2017 metroul din Bucuresti avea o retea intinsa pe 70,74 km si 53 de statii impartite pe 4 magistrale.
Distanta medie intre statii era de: 1,35 km, o distanta foarte mare
comparand cu retelele de metrou din tarile dezvoltate, de doar 0,5-0,6
km intre statii. Odata cu intrarea in exploatare a magistralei M5
distanta medie intre statii va fi redusa la 1,30 km.
Prezentarea istoriei metroului din Bucuresti intr-un documentar al vremii:
Harta statiilor de metrou din Bucuresti in anul 2020 |
- 2020 - 5 septembrie - dupa 9 ani de la demararea lucrarilor se inaugureaza Magistrala M5 - Raul Doamnei cu bifurcatia Valea Ialomitei - Eroilor 2. Lucrarile nu au fost finalizate in totalitate, de exemplul pasajul de acces aferent statiei Parc Drumul Tabereu este in curs de realizare si se asteapta a fi gata undeva in 2023. Tronsonul 1 al magistralei 5 insumeaza 6,5 km si 10 statii in componenta:
- Constantin Brancusi (fosta Valea Argesului)
- Valea Ialomitei
- Romancierilor
- Parc Drumul Taberei
- Tudor Vladimirescu (fosta Drumul Taberei 34)
- Favorit
- Orizont
- Academia Militara
- Eroilor 2
In 2021 metroul din Bucuresti detinea o retea lunga de 77,24 km, 63 de statii si 5 magistrale structurate astfel:
Lista stațiilor de metrou din București |
||||||||||||||
Nr crt. | Denumire | Denumire veche | Magistrala | Legaturi: | Cai de acces | Peron | An P.I.F. | Distanta intre statii -m- | Pozitia axelor statiilor | Cota peron -m- | Cota NSS -m- | Cota m.d.m. -m- | ||
1 | Dristor 2 | M1 | M1 | 2 | stanga | 1989 | 0 | 7835 | - | - | - | |||
2 | Piata Muncii | M1 | 2 | stanga | 1989 | 1220 | 6615 | - | - | - | ||||
3 | Piata Iancului | M1 | 2 | stanga | 1989 | 1260 | 5355 | - | - | - | ||||
4 | Obor | M1 | 2 | dreapta | 1989 | 1105 | 4250 | - | - | - | ||||
5 | Stefan cel Mare | M1 | 3 | stanga | 1989 | 1783 | 2467 | - | - | - | ||||
6 | Piata Victoriei 2 | M1 | M3 | 3 | stanga | 1989 | 1377 | 1090 | - | - | - | |||
7 | Gara de Nord 1 | M1 | Gara de Nord | 7 | stanga | 1987 | 1090 | 0 /3583 | -11.50 | -12.60 | - | |||
8 | Basarab | M1 | Gara Basarab, M4 | 3 | dreapta / stanga | 1992 | 748 | 2835 | - | - | - | |||
9 | Crangasi | M1 | 41 | 3 | stanga | 1984 | 1872 | 963 | - | - | - | |||
10 | Petrache Poenaru | Semanatoarea | M1 | 2 | dreapta | 1979 | 963 | 0 | -10.90 | -12.00 | - | |||
11 | Grozavesti | M1 | 2 | dreapta | 1979 | 1195 | 1195 | -10.90 | -12.00 | - | ||||
12 | Eroilor (M1) | M1 | M3,M5 | 3 | dreapta / stanga | 1979 | 1524 | 2719 | -8.90 | -10.00 | - | |||
13 (7) | Izvor | M1 / M3 | M3 | 2 | dreapta / stanga | 1979 | 1138 | 3857 | -6.70 | -7.80 | - | |||
14 (8) | Piata Unirii 1 | M1 / M3 | M3 | 3 | stanga | 1979 | 1332 | 5189 | -9.60 | -10.70 | - | |||
15 (9) | Timpuri Noi | M1 / M3 | M3 | 2 | dreapta | 1979 | 1537 | 6726 | -10.90 | -12.00 | - | |||
16 (10) | Mihai Bravu | M1 / M3 | M3 | 2 | dreapta | 1981 | 1409 | 8135 | - | - | - | |||
17 (11) | Dristor 1 | M1 / M3 | M3 | 2 | stanga | 1981 | 1635 | 9770 | - | - | - | |||
18 (12) | Nicolae Grigorescu | Leontin Salajan | M1 / M3 | M3 | 3 | dreapta / stanga | 1981 | 1619 | 11389 | - | - | - | ||
19 | Titan | M1 | 2 | stanga | 1981 | 1717 | 13106 | - | - | - | ||||
20 | Costin Georgian | Muncii | M1 | 2 | stanga | 1981 | 1238 | 14344 | - | - | - | |||
21 | Republica | M1 | 2 | stanga | 1981 | 1408 | 15752 | - | - | - | ||||
22 | Pantelimon | Antilopa | M1 | 2 | 1 singur peron | 1990 | 1920 | 17672 | - | - | - | |||
23 | Depou Pantelimon | M1 | - | - | 1983 / 1990 | 280 | 17952 | |||||||
1 | Berceni | Depou I.M.G.B. | M2 | 1 | dreapta | 1986 | - | -1048 | 1.10 | 0.00 | - | |||
2 | Dimitrie Leonida | I.M.G.B. | M2 | 1 | dreapta | 1986 | 1048 | 0 | - | - | - | |||
3 | Aparatorii Patriei | M2 | 1 | dreapta | 1986 | 1264 | 1264 | - | - | - | ||||
4 | Piata Sudului | M2 | 3 | stanga | 1986 | 1831 | 3095 | - | - | - | ||||
5 | Constantin Brancoveanu | M2 | 1 | stanga | 1986 | 1425 | 4492 | - | - | - | ||||
6 | Eroii Revolutiei | Pieptanari | M2 | 3 | stanga | 1986 | 1105 | 5623 | - | - | - | |||
7 | Tineretului | M2 | 2 | stanga | 1986 | 1565 | 7195 | - | - | - | ||||
8 | Piata Unirii 2 | M2 | M1,M3 | 3 | stanga | 1986 | 1315 | 8499 | -18.10 | -19.20 | - | |||
9 | Universitate | M2 | 3 | stanga | 1987 | 1018 | 9509 | - | - | - | ||||
10 | Piata Romana | M2 | 2 | dreapta | 1987 | 1053 | 10520 | - | - | - | ||||
11 | Piata Victoriei | M2 | M1 | 3 | dreapta | 1987 | 1277 | 11835 | - | - | - | |||
12 | Aviatorilor | M2 | 3 | stanga | 1987 | 1461 | 13301 | - | - | - | ||||
13 | Aurel Vlaicu | M2 | 1 | stanga | 1987 | 1995 | 15274 | - | - | - | ||||
14 | Pipera | M2 | 1 | dreapta | 1987 | 1445 | 16656 | - | - | - | ||||
0 | Depou Militari | 8450 | ||||||||||||
1 | Preciziei | Industriilor | M3 | 2 | stanga | 1983 | - | 7133 | - | - | - | |||
2 | Pacii | M3 | 2 | stanga | 1983 | 1355 | 6007 | - | - | - | ||||
3 | Gorjului | M3 | 3 | stanga | 1994 | 1418 | 4592 | -12.80 | -13.90 | - | ||||
4 | Lujerului | Armata Poporului | M3 | 2 | stanga | 1983 | 796 | 3758 | - | - | - | |||
5 | Politehnica | M3 | 4 | stanga | 1983 | 1896 | 1861 | - | - | - | ||||
6 | Eroilor (M3) | M3 | M1,M5 | 2 | dreapta / stanga | 1979 | 1861 | 0 | -8.90 | -10.00 | - | |||
12 | Nicolae Grigorescu | Leontin Salajan | M1 / M3 | M3 | 3 | dreapta / stanga | 1981 / 2008 | 33 | - | - | - | |||
13 | 1 Decembrie 1918 | M3 | 4 | dreapta | 2008 | 1178 | 1211 | - | - | - | ||||
14 | Nicolae Telcu | Policolor | M3 | 3 | dreapta | 2008 | 1660 | 2871 | - | - | - | |||
15 | Anghel Saligny | Linia de Centura | M3 | 2 | dreapta | 2008 | 1257 | 4128 | - | - | - | |||
1 | Gara de Nord 2 | M4 | Gara de Nord | 3 | stanga | 2000 | - | 0 | - | - | - | |||
2 | Basarab | M4 | Gara Basarab, M1 | 4 | dreapta / stanga | 2000 | 636 | 636 | - | - | - | |||
3 | Grivita | M4 | 3 | stanga | 2000 | 1526 | 2162 | - | - | - | ||||
4 | 1 Mai | M4 | 3 | stanga | 2000 | 1123 | 3285 | - | - | - | ||||
5 | Jiului | Pajura | M4 | 2 | stanga | 2008 | 1429 | 4714 | - | - | - | |||
6 | Parc Bazilescu | M4 | 2 | stanga | 2008 | 664 | 5378 | - | - | - | ||||
7 | Laminorul | M4 | 4 | stanga | 2017 | 985 | 6363 | -10.90 | -12.00 | 80.00 | ||||
8 | Lac Straulesti | M4 | 3 | stanga | 2017 | 1085 | 7448 | -10.65 | -11.75 | - | ||||
9 | Depou Straulestui | M4 | - | - | 2017 | 72 | 7520 | - | - | - | ||||
1 | Valea Ialomitei | M5 | 3 | stanga | 2020 | 856 | 856 | -6.54 | -7.64 | 86.20 | ||||
2 | Raul Doamnei | M5 | 4 | stanga | 2020 | - | 943 | -11.90 | -13.00 | 87.20 | ||||
3 | Constantin Brancusi | Valea Argesului | M5 | 4 | stanga | 2020 | 943 | 1489 | -10.57 | -11.67 | 85.80 | |||
4 | Romancierilor | M5 | 4 | stanga | 2020 | 608 | 2097 | -10.50 | -11.60 | 89.10 | ||||
5 | Parc Drumul Taberei | M5 | 4 | stanga | 2020 | 695 | 2792 | -11.85 | -12.95 | 87.15 | ||||
6 | Tudor Vladimirescu | Drumul Taberii 34 | M5 | 4 | stanga | 2020 | 667 | 3459 | -10.70 | -11.80 | 87.40 | |||
7 | Favorit | M5 | 6 | stanga | 2020 | 589 | 4048 | -10.90 | -12.00 | 88.60 | ||||
8 | Orizont | M5 | 4 | stanga | 2020 | 615 | 4663 | -10.64 | -11.74 | 87.64 | ||||
9 | Academia Militara | M5 | 4 | stanga | 2020 | 676 | 5339 | -18.00 | -19.10 | 86.95 | ||||
10 | Eroilor 2 | M5 | M1,M3 | 6 | stanga | 2020 | 1112 | 6451 | -16.90 | -18.00 | 72.25 | |||
* cota m.d.m - metri deasupra marii (nivelului marii)
Stiati ca:
- Cea mai adâncă stație de metrou din București este Unirii 2, peronul acesteia se află la 18,1 metri sub nivelul solului.
- Cea mai scurtă distanță între stații la metroul din București este de 636m și se află pe magistrala 4 între stațiile Gara de Nord 2 și Basarab 2.
- Cea mai lungă distanță între stații la metroul din București este de 1973 m și se află pe magistrala 1 între stațiile Aviatorilor și Aurel Vlaicu.
- din lungimea totală a rețelei de metrou din Bucuresti, 57,84 km au fost realizați în perioada 1979 - 1989 (82% din total rețea) și doar 12,9 km în perioada 1990 - 2018 (18% din total rețea)
- din numărul total de stații a rețelei de metrou din București, 38 de stații au fost realizate în perioada 1979 - 1989 (72% din total rețea) și doar 15 stații în perioada 1990 - 2018 (28% din total rețea)
Top 2 cele mai adanci statii la cota peronului :
Unirii 2 - 18,1 m (M2)
Academia Militara - 18,0m (M5)
Top 5 cele mai scurte distante intre statii : (exceptand M5)
636m - Gara de Nord 2 - Basarab 2 (M4)
664m - Jiului - Parc Bazilescu (M4)
748m - Gara de Nord 1 - Basarab 1 (M1)
834m - Lujerului - Gorjului (M3)
963m - Crangasi - Petrache Poenaru (M1)
Top 5 cele mai lungi distante intre statii : (exceptand M5)
1973m - Aviatorilor - Aurel Vlaicu (M2)
1920m - Republica - Pantelimon (M1)
1897m - Politehnica - Lujerului (M3)
1872m - Crangasi - Basarab 1 (M1)
1861m - Eroilor - Politehnica (M3)
In plan pentru dezvoltare, dar nu mai devreme de 2030, exista Magistrala 7 - Bragadiru - Voluntari, Magistrala 8 - Crangasi - Dristor 2 este doar o idee in acest moment la fel si extinderea M4 pana la gara Progresu.
Mai jos am adăugat un GIF cu posibilele proiecte de dezvoltare a rețelei de metrou pentru București și termene decente de execuție in situația în care am avea o guvernare responsabilă (avand în vedere faptul că subordonarea metroului revine Ministerului Transporturilor și nu Primariei Municipiului București.)
M6 - Gara de Nord - Otopeni - termen de finalizare anul 2024
M5 - prelungire - Eroilor - Pantelimon - termen de finalizare anul 2028
M7 - Bragadiru - Voluntari - termen de finaizare anul 2030
M8 - inelara Dristor 2 - Crangași cu prelungire pană la Piața Presei Libere - termen de finalizare 2032
M3 - prelungire - Pacii - Parc Comercial Militari (A1) - termen de finalizare 2032
M4 - prelungire - Gara de Nord 2 - Progresu - termen de finalizare 2035
Variante posibile pentru extinderea retelei de metrou din Bucuresti. |
Bibliografie:
http://tramclub.org/index.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99ti#Magistrala_8_(M8)_Cr%C3%A2nga%C8%99i_-_Dristor
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_sta%C8%9Biilor_de_metrou_din_Bucure%C8%99ti
http://www.economica.net/metroul-din-bucuresti-a-implinit-33-de-ani-cum-ar-fi-aratat-daca-n-ar-fi-fost-ceausescu_38877.html
http://adevarul.ro/news/bucuresti/secretele-metroului-bucurestean-inghetat-inginerii-pamantul-putea-construi-superba-statie-titan-1_5662cad27d919ed50eea00ee/index.html
http://www.metrorex.ro/prima_pagina_p1352-1
http://www.economica.net/e-oficial-inaugurarea-metroului-de-drumul-taberei-amanata-pentru-2019_149598.html
http://www.metrorexm5.ro/comunicate-de-presa.html
http://www.b365.ro/istoricul-metroului-bucurestean-de-la-proiect-la-magistrala-7_184826.html
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/statia-piata-romana-construita-in-secret-de-frica-elenei-ceausescu
https://www.masinisiutilaje.ro/masini-si-utilaje/numarul134/istoria-metroului-din-bucuresti-statia-republica.html
http://www.b365.ro/bucurestiul-nestiut-orasul-subteran-de-la-piata-unirii_77623.html
Comentarii
Trimiteți un comentariu