Metroul din Bucuresti - istoria sistemului de transport in subteran.

Istoria sistemului de transport public in subteran, istoria metroului din Bucuresti - METROREX.
Dezvoltarea retelei de metrou din Bucuresti, de la inceput pana in prezent
Timelaps cu evolutia magistralelor de metrou din Bucuresti intre anii 1979 si 2019, istoria metroului din Bucuresti.


Metroul din București are o istorie mult mai veche fata de aceea pe care o știm majoritatea dintre noi. Primele discuții legate de introducerea unui sistem de transport public in subteran au inceput in urma cu mai bine de un secol.
  • 1909 - Intors in tara, dupa terminarea studiilor la Universitatea Tehnica din Berlin (fosta Politehnica Charlottenburg) si proaspat angajat in cadrul primariei Bucuresti, Dimitrie Leonida alaturi de Elie Radu propun, pentru prima data, constructia unei linii de transport public in subteran in urma slabelor negocieri realizate intre primarie si firma belgiana Siemens & Halske⁠ pentru constructia primelor linii de tramvai din Bucuresti, ce au avut costuri atat de mari incat ar fi acoperit direct investitiile pentru constructia metroului. Proiectul acestuia a fost realizat in cursul anului IV de facultate si a fost intitulat "Metropolitanul din București" (click pe link pentru vizualizare in Google Maps a traseelor aproximative), cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe-Calea Moșilor și ramificația Sf. Gheorghe-Filaret.
  • 1929-1930 - Are loc realizarea Planului de sistematizare a Capitalei condus de arhitectul Duiliu Marcu, in cadrul caruia este adus iar in subiect si constructia metroului, dar din nefericire proiectul nu a fost pus în practică din lipsa de fonduri.
  • 1936-1940 - In Bucuresti se desfasoar ample lucrări de modernizare prin realizarea salbelor de lacuri de pe Raul Colentina (Buftea, Flamanzi, Buciumeni, Mogosoaia, Chitila, Grivita, Baneaza, Herastrau si Floreasca) și acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție pana dupa Piata 8 Iunie (actuala Piata Unirii). In aceasta perioada revine in discuţie ideea construirii metroului într-un oraș cu aproape 1 milion de locuitori. Din nefericire izbucneste cel de-al Doilea Război Mondial iar proiectul este abandonat inca odata. Planurile aproximative prevazute pentru liniile de metrou din acea perioada in format vectorial (KMZ - Google Earth)
Propunere constructie magistrale de metrou in Bucuresti in 1953
Harta Metro Bucuresti - 1953 - DGMB
  • 1950-1954 - S-au conturat planurile un “memoriu tehnic asupra construcţiei metroului în oraşul Bucureşti”. Încă de atunci era infiintata Direcţiunea Generală a Metroului Bucureşti din cadrul Ministerului Căilor Ferate de la acea vreme. S-au luat in calcul constructia in prima etapa a 4 linii care ar fi trebuit sa lege centrul orasului de est, vest, sud si nord urmand apoi sa fie unite de o linie circulara ca la metroul din Moscova. Cele 4 magistrale urmau sa circule, conform planului realizat in 1953, pe urmatoarele trasee:
Magistrala I: Atelierele Griviţa (zona Chibrit-1 Mai)-Portul Bucureşti (actuala zonă Văcăreşti)
Magistrala II:.Diametrala Nord-Sud, între Parcul de Cultură şi Odihnă IV Stalin (Parcul Herăstrău, în zona Pieţei Presei) şi Comuna Progresul (actualul cartier Progresul).
Magistrala III: Diametrala Est-Vest, de la Uzinele 23 August (actuala Faur) la Farbrica de Confecţiuni Gheorghe Gheorghiu Dej (zona Apaca).
Magistrala IV: Traseul diametral Colentina-Piaţa Rahovei. Linia pleca de la actualul Pod Colentina şi se oprea în zona actualei intersecţii dintre Calea Rahovei şi Antiaeriană.


  • 1972 - 15 februarie - se hotaraste instituirea unei comisii care sa elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.
  • 1974 - 25 noiembrie - se hotaraste declansarea lucrarilor premergatoare: studii, analize, proiecte.
  • 1975 - februarie se infiinteaza Intreprinderea Metroul Bucuresti (I.M.B.) care avea rolul de constructor al intregii retele de transport. Dupa aceasta data incepe construirea tunelurilor si incepe proiectarea garniturilor de tren. Metroul – ca si orice alta constructie a presupus si presupune existenta mai mult sau mai putin indelungata a santierului si datorita conditiilor mai putin confortabile “oferite” celor din zona lui de influenta sau aflati in trecere pe langa el, santierul ca atare nu a fost si nu este privit in general cu prea multa simpatie.
  • 1975 - 20 septembrie - "Primul tarus" al santierului – cum se exprima constructorii – a fost batut in pamant. Ritmul de constructie in aceasta prima etapa a fost de 2 km pe an, ceea ce in mod absolut nu inseamna prea mult, dar fata de o lucrare in premiera pe tara, constituiam un ritm bun. In scurt timp, ritmul de constructie avea sa se dubleze, pana la 4 km pe an, un ritm mult mai bun decat media inregistrata pe glob in acea perioada, doar metroul din Capitala Mexicului a adus un ritm superior, de 5,5 km pe an. Executia statiilor de metrou in incinta de pereti mulati cu capac, se bazeaza pe ideea utilizarii pe perioada executiei a planseului de acoperis al statiei, ca element de sprijinire a incintei de pereti mulati. In aceasta idee, acoperisul statiei se pretoarna inainte de realizarea celorlalte elemente de structura, rezemat pe pamant, pe capetele peretilor mulati si pe stalpii metalici lansati in transee forate la adancime. Construirea de tuneluri in subteran, cu ajutorul scutului, i-a preocupat pe proiectanti din primele zile ale existentei Intreprinderii Metroul Bucuresti. Aceasta solutie nu se putea definitiva pana nu se creau toate elementele ei componente: utilajul de avans si montaj al boltarilor prefabricati – scutul – producta de boltri s.a.m.d. Trebuia optat pentru un tip de scut care se putea produce repede in tara si sa fie in masura sa tina frontul stratificatiei, care urma sa fie strabatuta fiind in buna parte nisipoasa, iar instalatiile edilitare subtraversate, multe din ele, sensibile la tasari. Scuturile pentru tunelurile de metrou au fost proiectate de I.P.C.F pe baza temei elaborate de intreprinderea Metroul Bucuresti si au fost executate la intreprinderea 23 August din Bucuresti.
  • 1977 - se infiinteaza “intreprinderea de Exploatare a Metroului” (I.E.M.B.) in subordinea Ministerului Transporturilor – Departamentul Cailor Ferate,
    Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 1979
    Harta metrou Bucuresti in anul 1979
  • 1979 - 16 noiembrie - primul tronson de metrou este inaugurat la Bucuresti avand o lungime de 8,63 km si 6 statii: 
- Timpuri Noi
- Piata Unirii 1
- Izvor
- Eroilor
- Grozavesti
- Semanatoarea (Petrache Poenaru - astazi)
    Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 1981
    Harta metrou Bucuresti in anul 1981
  • 1981 - decembrie - Magistrala I se extinde cu inca 6 statii pe o lungime de 10,10 km:
- Mihai Bravu
- Dristor 1
- Leontin Salajan (Nicolae Grigorescu - astazi)
- Titan (prima statie realizata in Romania prin metoda inghetarii solului cu ajutorul unei intalatii de racire cu amoniac)
- Muncii (Costin Georgian - astazi)
- Republica
    Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 1983
    Harta metrou Bucuresti in anul 1983
  • 1983 - In timpul executiei lucrarilor la Magistrala II de metrou, o eroare tehnică, produsă accidental din cauza ploilor abundente a dus la inundarea statiei Unirii 1 de pe Magistrala I care se afla deja in exploatare dar si a statiei in executie care era aproape finalizata, Unirii 2.
  • 1983 - august - de la statia Eroilor (Magistrala I) se extinde cu o noua ramura ( astazi magistrala III) catre Industriilor (cartierul Militari) cu o lungime de 8,83 km si initial avea 4 statii:
- Politehnica
- Armata Poporului (Lujerului - astazi)
- Pacii
- Industriilor (astazi Preciziei)
Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 1984
Harta metrou Bucuresti in anul 1984
  • 1984 - decembrie - Magistrala I castiga o noua statie in prelungirea tunelului din statia Semanatoarea iar tunelul devine mai lung cu 0,97 km:
- Crangasi

Propaganda socialista prezenta prin intermediul acestui filmulet realizat in perioada anilor '80 motivul si efectele benefice aduse Bucurestiului odata cu instalarea liniilor de metrou.

    Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 1986
    Harta metrou Bucuresti in anul 1986
  • 1986 - ianuarie - primul tronson din Magistrala II este deschis publicului si avea in componenta 8 statii si 9,96 km lungime:
- Piata Unirii II (cea mai adanca statie de metrou din Bucuresti, la aproximativ -19m nivelul peronului fata de strada.) 
- Tineretului
- Pieptanari (Eroii Revolutie - astazi)
- Constantin Brancoveanu
- Piata Sudului
- Aparatorii Patriei
- I M G B (Dimitrie Leonida - astazi)
- Depoul I.M.G.B. (Berceni - astazi)
    Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 1987
    Harta metrou Bucuresti in anul 1987
  • 1987 - octombrie - al doilea tronson din Magistrala II este deschis publicului si avea in componenta 6 statii si 8,72 km lungime:
- Universitate
- Piata Romana (construita pe ascuns de ingineri, datorita unor neintelegeri intre primarul bucurestiului Gheorghe Pana si sotii Ceausescu, din acest motiv ramane cea mai ingusta si periculoasa statie de metrou din Bucuresti.)
- Piata Victoriei
- Aviatorilor
- Aurel Vlaicu
- Pipera
  • 1987 - decembrie - se da in exploatare si statia Gara de Nord, in continuarea statiei Crangasi, cu o lungime de 2,83 km, astfel se realizeaza legatura dintre marile platforme industriale si principala gara a orasului: 
- Gara de Nord 1 
    Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 1989
    Harta metrou Bucuresti in anul 1989
  • 1989 - august - se da in folosinta Magistrala III (astazi parte din Magistrala I) care face legatura intre statia Gara de Nord si statia Dristor 2 avand sase statii si o lungime de 7,80 km:
- Piata Victoriei 2
- Stefan Cel Mare
- Obor
- Piata Iancului
- Piata Muncii
- Dristor 2

 Cu aceasta ocazie se inchide inelul de metrou care incorporeaza centrul capitalei.

Filmul artistic "Cale libera" ce prezinta subiectul santierelor din perioada constructiei metroului Bucuresti.


Revolutia de la 1989 prinde metroul din Bucuresti (harta in format vectorial - KMZ - Google Earth) cu 38 de statii finalizate si 57,84 km structurate astfel:

M1 - Republica - Gara de Nord cu ramnificatia Eroilor - Industriilor
M2 - Depou I.M.G.B - Pipera



Planul de extindere a retelei de metrou din Bucuresti in anul 1986
Proiect pentru magistralele de  metrou
din Bucuresti in 1986
M3 - Gara de Nord - Dristor 2  (aceasta magistrala trebuia sa circule pe sub Soseaua Nicolae Titulescu dinspre Piata Victoriei  iar statia Gara de Nord trebuia sa fie initial (1986) cu 2 nivele, pe o punte soseau trenurile de la Eroilor iar pe alta cele de la Depoul Pantelimon dar din motive necunoscute pana astazi magistrala si-a gasit capatul la Dristor 2, traseul s-a mutat pe Str. Polizu si statia nu a mai avut nevoie de 2 punti desi structura fusese deja excavata si turnate betoane pentru 2 nivele. Actuala statie Gara de Nord se afla la mijlocul celor 2 vechi peroane, partea de jos a proiectului vechi fiind umpluta cu pamant. Cioturile tunelului initial M3 ce mergeau spre Sos. Titulescu au fost distruse cand s-a construit Pasajul Basarab iar Depoul Pantelimon a fost gata prin perioada 1983-1986 dar nefolosit pana in 1990 cand s-a finalizat tunelul Republica-Pantelimon-Depou Pantelimon, o improvizatie de moment, pe sub zona cu case (am prieten ce locuieste acolo si mi-a explicat ce fain e cand trece metroul pe sub pamant,  resimte senzatia din '77 la fiecare ora).
Legenda proiectului pentru magistralele
 de  metrou din Bucuresti in 1986


T1 (actualul M4) - Gara de Nord - Laromet - tunelurile si unele statii sunt deja sapate si aproape finalizate. Statia Gara de Nord 2 nu era prevazuta in plan, linia s-ar fi oprit la Basarab.

T2 (actuala M3 - prelungire) - Leontin Salajan (Nicolae Grigorescu) - Soseaua de Centrua (Anghel Saligny), tunelurile si statiile erau complet sapate cu exceptia accesului catre galeriile M1 existente.

Planul magistralelor de metrou din 1989.
Harta Metrou Bucuresti - Martie 1989 - schema PCR pentru reteaua de metrou prevazuta a fi finalizata.
O mare parte din proiectele planificate pentru finalizare in acel an nu au mai apucat sa fie gata pana in revolutie si au fost realizate in capitalism, ultimul tronson fiind realizat in anul 2011, 22 de ani mai tarziu.
    Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 1990
    Harta metrou Bucuresti in anul 1990
  • 1990 - ianuarie - se deschide accesul pentru statia Antolopa (Pantelimon - astazi) in prelungirea magistralei I cu o lungime de 0,68 km. De la statia Republica se pleaca pe un singur tunel catre statia Pantelimon, alternativ iar sina continua pana la depoul Pantelimon, unde stau garate garniturile de pe aceasta magistrala.
  • 1990 - Datorita distantei foarte mari, de aproximativ 2,5 km dintre statiile Armata Poporului si Pacii s-a luat decizia construirii statiei Gorjului in mijlocul cartierului Militari datorita densistatii foarte mari de persoane in acea zona. Initial inginerii au solicitat amplasearea acestei statii dar datorita perioadei economice nefavorabile si pentru a reduce costurile de executie, tovarasii Elena si Nicolae Ceausescu au decis sa se sara aceasta statie. Totusi inginerii au construit tunelurile si utitlitatile in zona in asa fel incat sa se permita introducerea unei statii de metrou ulterior, fara a oprii traficul garniturilor de tren pe perioada executiei.
Planul magistralelor de metrou actuale si viitoare din Bucuresti in 1990
Harta liniilor de metrou finalizate in anul 1990 cat si traseele planificate pentru viitor. Totate proiectele prezentate de guvernantii perindati pe la conducerea tarii au venit cu proiecte de extindere a retelei de metrou deja planificate inainte de 1989 dar "uitate" intre timp.
Planul de constructie a noilor magistrale de metrou din Bucuresti in octombrie 1990
Harta metrou Bucuresti - proiect la nivelul lunii octombrie 1990, publicat in Railway Gazette International
  •  1991 - HG nr. 686 - I.E.M.B. se transforma in “intreprinderea de Exploatare a Metroului Bucuresti, METROREX”, sub autoritatea Ministerului Transporturilor, avand ca obiect de activitate principal “transportul de persoane cu metroul pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei, pentru satisfacerea interesului public, social si de aparare civila”.
  • 1992 - se dechide si statia Basarab 1 pe magistrala 1, intre statia Crangasi si Gara de Nord 1, care ulterior va servii ca statie de legatura pentru magistrala 4. Aceasta statie va avea un spatiu comun cu 4 linii pentru cele doua magistrale. 
  • 1993 - HG nr. 266 s-a recunoscut metroului “caracterul de monopol natural si strategic”.
  • 1994 - se da in folosinta prima parte a statiei Gorjului, pe tronsonul dintre Armata Poporului catre statia Pacii.
  • 1998 - se da in exploatare si peronul 2 al statiei Gorjului.
    Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 2000
    Harta metrou Bucuresti in anul 2000
  • 1999 - HG 482/24.06.1999 publicata in Monitorul Oficial 293/1999 se schimba denumirea societatii in “Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti – METROREX S.A.”
  • 2000 - desi magistrala 4 avea deja sapate galeriile de metrou pana la statia Bazilescu in anul
    1989, au mai durat 11 ani pana cand s-a putut da in folosinta primul tronson de 4 statii cu o lungime de 3,24 km:
- Gara de Nord 2 (statie fara legatura directa cu Gara de Nord 1)
- Basarab 2 - (statia de legatura intre magistralele M4 si M1)
- Grivita 
- 1 Mai
    Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 2008
    Harta metrou Bucuresti in anul 2008
  • 2008 - noiembrie - intra in exploatare tronsonul de prelungire al magistralei 3 dintre Nicolae Grigorescu si Linia de Centura avand 4 statii si 4,7 km lungime. De mentionat ca si aceste statii aveau sapate deja tunelele dar si statiile excavate:
- Nicolae Grigorescu 2 - (de aici garniturile de metrou merg pe sensul invers directiei de mers)
- 1 Decembrie 1918
- Policolor (Nicolae Telcu - astazi)
- Linia de Centrua (Anghel Saligny - astazi)
  • 2011 - iulie - Intra in exploatare tronsonul 2 din cadrul Magistralei IV cu inca 2 statii si o lungime de 2,30 km:
- Pajura (actuala Jiului)- Parc Bazilescu (statie noua)
Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 2011
Harta metrou Bucuresti in anul 2011
  • 2011 - Se demareaza lucrarile pentru executia Magistralei V de metrou dintre Drumul Taberei si Pantelimon. In prima faza se incep lucrarile pentru tronsonul 1 Drumul Taberei - Eroilor. Termenul de finalizare fiind initial de 3 ani. In februarie 2018 s-a anuntat prelungirea termenului de executie pentru cel putin jumatatea lui 2019.
  • 2011 - 15 decembrie - se semneaza contractul de consultanţă pentru pregătirea, proiectarea şi supervizarea lucrărilor aferente proiectului „Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni - Bucureşti”. Lucrările de construcție pentru această magistrală erau prevăzute să înceapă în 2013, dar ele nu au pornit nici pana la aceasta data. 
    Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 2017
    Harta metrou Bucuresti in anul 2017
  • 2017 - Tronsonul 3 al Magistralei IV este finalizat prin adaugarea ultimelor 2 statii cu o lungime de 1,98 km. Parcaarea intermodala nu este inaugurata nici pana la aceata data (mai 2018):
- Laminorul 
- Lac Straulesti

Prezentarea istoriei metroului din Bucuresti intr-un alt documentar:









  • 2018 - Magistrala VI - Gara de Nord - Otopeni este pusa in discutie inca odata, ar trebui finalizata pana in Euro 2020 dar termenul acesta este deja o fantezie. 


  • Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 2019
    Harta statiilor de metrou din Bucuresti
     in anul 2019

    Astazi (mai 2018), metroul din Bucuresti are in componenta o retea lunga de 70,74 km cale ferata dubla si un numar de 53 de statii impartite pe 4 magistrale.
    distanta medie intre statii este de: 1,35 km, o distanta foarte mare comparand cu retelele de metrou din tarile dezvoltate, de doar 0,5-0,6 km intre statii. Odata cu intrarea in exploatare a magistralei M5 distanta medie intre statii va fi redusa la 1,30 km.
















    Lista stațiilor de metrou din București

    Nr crt. Denumire Denumire veche Magistrala Legaturi: Cai de acces Peron An P.I.F. Distanta intre statii -m- Pozitia axelor statiilor Cota peron -m- Cota NSS -m- Cota m.d.m. -m-

    1 Dristor 2
    M1 M1 2 stanga 1989 0 7835 - - -

    2 Piata Muncii
    M1
    2 stanga 1989 1220 6615 - - -

    3 Piata Iancului
    M1
    2 stanga 1989 1260 5355 - - -

    4 Obor
    M1
    2 dreapta 1989 1105 4250 - - -

    5 Stefan cel Mare
    M1
    3 stanga 1989 1783 2467 - - -

    6 Piata Victoriei 2
    M1 M3 3 stanga 1989 1377 1090 - - -

    7 Gara de Nord 1
    M1 Gara de Nord 7 stanga 1987 1090 0 /3583 -11.50 -12.60 -

    8 Basarab
    M1 Gara Basarab, M4 3 dreapta / stanga 1992 748 2835 - - -

    9 Crangasi
    M1 41 3 stanga 1984 1872 963 - - -

    10 Petrache Poenaru Semanatoarea M1
    2 dreapta 1979 963 0 -10.90 -12.00 -

    11 Grozavesti
    M1
    2 dreapta 1979 1195 1195 -10.90 -12.00 -

    12 Eroilor (M1)
    M1 M3,M5 3 dreapta / stanga 1979 1524 2719 -8.90 -10.00 -

    13 (7) Izvor
    M1 / M3 M3 2 dreapta / stanga 1979 1138 3857 -6.70 -7.80 -

    14 (8) Piata Unirii 1
    M1 / M3 M3 3 stanga 1979 1332 5189 -9.60 -10.70 -

    15 (9) Timpuri Noi
    M1 / M3 M3 2 dreapta 1979 1537 6726 -10.90 -12.00 -

    16 (10) Mihai Bravu
    M1 / M3 M3 2 dreapta 1981 1409 8135 - - -

    17 (11) Dristor 1
    M1 / M3 M3 2 stanga 1981 1635 9770 - - -

    18 (12) Nicolae Grigorescu Leontin Salajan M1 / M3 M3 3 dreapta / stanga 1981 1619 11389 - - -

    19 Titan
    M1
    2 stanga 1981 1717 13106 - - -

    20 Costin Georgian Muncii M1
    2 stanga 1981 1238 14344 - - -

    21 Republica
    M1
    2 stanga 1981 1408 15752 - - -

    22 Pantelimon Antilopa M1
    2 1 singur peron 1990 1920 17672 - - -

    23 Depou Pantelimon
    M1
    - - 1983 / 1990 280 17952




    1 Berceni Depou I.M.G.B. M2
    1 dreapta 1986 - -1048 1.10 0.00 -

    2 Dimitrie Leonida I.M.G.B. M2
    1 dreapta 1986 1048 0 - - -

    3 Aparatorii Patriei
    M2
    1 dreapta 1986 1264 1264 - - -

    4 Piata Sudului
    M2
    3 stanga 1986 1831 3095 - - -

    5 Constantin Brancoveanu
    M2
    1 stanga 1986 1425 4492 - - -

    6 Eroii Revolutiei Pieptanari M2
    3 stanga 1986 1105 5623 - - -

    7 Tineretului
    M2
    2 stanga 1986 1565 7195 - - -

    8 Piata Unirii 2
    M2 M1,M3 3 stanga 1986 1315 8499 -18.10 -19.20 -

    9 Universitate
    M2
    3 stanga 1987 1018 9509 - - -

    10 Piata Romana
    M2
    2 dreapta 1987 1053 10520 - - -

    11 Piata Victoriei
    M2 M1 3 dreapta 1987 1277 11835 - - -

    12 Aviatorilor
    M2
    3 stanga 1987 1461 13301 - - -

    13 Aurel Vlaicu
    M2
    1 stanga 1987 1995 15274 - - -

    14 Pipera
    M2
    1 dreapta 1987 1445 16656 - - -

    0 Depou Militari






    8450




    1 Preciziei Industriilor M3
    2 stanga 1983 - 7133 - - -

    2 Pacii
    M3
    2 stanga 1983 1355 6007 - - -

    3 Gorjului
    M3
    3 stanga 1994 1418 4592 -12.80 -13.90 -

    4 Lujerului Armata Poporului M3
    2 stanga 1983 796 3758 - - -

    5 Politehnica
    M3
    4 stanga 1983 1896 1861 - - -

    6 Eroilor (M3)
    M3 M1,M5 2 dreapta / stanga 1979 1861 0 -8.90 -10.00 -

    12 Nicolae Grigorescu Leontin Salajan M1 / M3 M3 3 dreapta / stanga 1981 / 2008
    33 - - -

    13 1 Decembrie 1918
    M3
    4 dreapta 2008 1178 1211 - - -

    14 Nicolae Telcu Policolor M3
    3 dreapta 2008 1660 2871 - - -

    15 Anghel Saligny Linia de Centura M3
    2 dreapta 2008 1257 4128 - - -

    1 Gara de Nord 2
    M4 Gara de Nord 3 stanga 2000 - 0 - - -

    2 Basarab
    M4 Gara Basarab, M1 4 dreapta / stanga 2000 636 636 - - -

    3 Grivita
    M4
    3 stanga 2000 1526 2162 - - -

    4 1 Mai
    M4
    3 stanga 2000 1123 3285 - - -

    5 Jiului Pajura M4
    2 stanga 2008 1429 4714 - - -

    6 Parc Bazilescu
    M4
    2 stanga 2008 664 5378 - - -

    7 Laminorul
    M4
    4 stanga 2017 985 6363 -10.90 -12.00 80.00

    8 Lac Straulesti
    M4
    3 stanga 2017 1085 7448 -10.65 -11.75 -

    9 Depou Straulestui
    M4
    - - 2017 72 7520 - - -

    1 Valea Ialomitei
    M5
    3 stanga 2019 856 856 -6.54 -7.64 86.20

    2 Raul Doamnei
    M5
    4 stanga 2019 - 943 -11.90 -13.00 87.20

    3 Constantin Brancusi Valea Argesului M5
    4 stanga 2019 943 1489 -10.57 -11.67 85.80

    4 Romancierilor
    M5
    4 stanga 2019 608 2097 -10.50 -11.60 89.10

    5 Parc Drumul Taberei
    M5
    4 stanga 2019 695 2792 -11.85 -12.95 87.15

    6 Tudor Vladimirescu Drumul Taberii 34 M5
    4 stanga 2019 667 3459 -10.70 -11.80 87.40

    7 Favorit
    M5
    6 stanga 2019 589 4048 -10.90 -12.00 88.60

    8 Orizont
    M5
    4 stanga 2019 615 4663 -10.64 -11.74 87.64

    9 Academia Militara
    M5
    4 stanga 2019 676 5339 -18.00 -19.10 86.95

    10 Eroilor 2
    M5 M1,M3 6 stanga 2019 1112 6451 -16.90 -18.00 72.25















      * cota NSS - cota la nivelul superior al sinei.
      * cota m.d.m - metri deasupra marii (nivelului marii)

    Stiati ca:

    -  Cea mai adâncă stație de metrou din București este Unirii 2, peronul acesteia se află la 18,1 metri sub nivelul solului.

    - Cea mai scurtă distanță între stații la metroul din București este de 636m și se află pe magistrala 4 între stațiile Gara de Nord 2 și Basarab 2.

    - Cea mai lungă distanță între stații la metroul din București este de 1973 m și se află pe magistrala 1 între stațiile Aviatorilor și Aurel Vlaicu.

    - din lungimea totală a rețelei de metrou din Bucuresti, 57,84 km au fost realizați în perioada 1979 - 1989 (82% din total rețea) și doar 12,9 km în perioada 1990 - 2018 (18% din total rețea)

    - din numărul total de stații a rețelei de metrou din București, 38 de stații au fost realizate în perioada 1979 - 1989 (72% din total rețea) și doar 15 stații în perioada 1990 - 2018 (28% din total rețea)

    Top 2 cele mai adanci statii la cota peronului :

    Unirii 2 - 18,1 m (M2)
    Academia Militara - 18,0m (M5)

    Top 5 cele mai scurte distante intre statii : (exceptand M5)

    636m - Gara de Nord 2 - Basarab 2 (M4)
    664m - Jiului - Parc Bazilescu (M4)
    748m - Gara de Nord 1 - Basarab 1 (M1)
    834m - Lujerului - Gorjului (M3)
    963m - Crangasi - Petrache Poenaru (M1)

    Top 5 cele mai lungi distante intre statii : (exceptand M5)

    1973m - Aviatorilor - Aurel Vlaicu (M2)
    1920m - Republica - Pantelimon (M1)
    1897m - Politehnica - Lujerului (M3)
    1872m - Crangasi - Basarab 1 (M1)
    1861m - Eroilor - Politehnica (M3)
      Reteaua de metrou din Bucuresti in anul 1989
      Harta metrou Bucuresti in anul 2019
    • 2019 - Magistrala M5 - Raul Doamnei-Hasdeu(Opera), Tronson 1: 6,5 km cu 10 statii in componenta urmeaza a fi deschisa publicului, la mai bine de 8 ani de la inceperea lucrarilor efective, ceea ce conduce la o viteza de constructie de doar 0,81 km de galerie pe an, mult sub media de 3-4 km pe an din vremea vechiului regim. Între timp, magistrala M6 primește încă o undă verde și are ca nou termen de finalizare anul 2023.
    In plan pentru dezvoltare, dar nu mai devreme de 2030, exista Magistrala 7 - Bragadiru - Voluntari, Magistrala 8 - Crangasi - Dristor 2 este doar o idee in acest moment la fel si extinderea M4 pana la gara Progresu.

    Mai jos am adăugat un GIF cu posibilele proiecte de dezvoltare a rețelei de metrou pentru București și termene decente de execuție in situația în care am avea o guvernare responsabilă (avand în vedere faptul că subordonarea metroului revine Ministerului Transporturilor și nu Primariei Municipiului București.)

    M6 - Gara de Nord - Otopeni - termen de finalizare anul 2024
    M5 - prelungire - Eroilor - Pantelimon - termen de finalizare anul 2028
    M7 - Bragadiru - Voluntari - termen de finaizare anul 2030
    M8 - inelara Dristor 2 - Crangași cu prelungire pană la Piața Presei Libere - termen de finalizare 2032
    M3 - prelungire - Pacii - Parc Comercial Militari (A1) - termen de finalizare 2032
    M4 - prelungire - Gara de Nord 2 - Progresu - termen de finalizare 2035

    Planuri pentru extinderea retelei de metrou din Bucuresti 2024-2035
    Variante posibile pentru extinderea retelei de metrou din Bucuresti.
    Iar pentru a va clarifica motivul pentru care reteaua de metrou din Bucuresti a avansat asa incet dupa 1989 va invit sa urmariti acest documentar realizat de Digi 24 - Romania furata:


    Bibliografie:

    http://tramclub.org/index.php
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99ti#Magistrala_8_(M8)_Cr%C3%A2nga%C8%99i_-_Dristor
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_sta%C8%9Biilor_de_metrou_din_Bucure%C8%99ti
    http://www.economica.net/metroul-din-bucuresti-a-implinit-33-de-ani-cum-ar-fi-aratat-daca-n-ar-fi-fost-ceausescu_38877.html
    http://adevarul.ro/news/bucuresti/secretele-metroului-bucurestean-inghetat-inginerii-pamantul-putea-construi-superba-statie-titan-1_5662cad27d919ed50eea00ee/index.html
    http://www.metrorex.ro/prima_pagina_p1352-1
    http://www.economica.net/e-oficial-inaugurarea-metroului-de-drumul-taberei-amanata-pentru-2019_149598.html
    http://www.metrorexm5.ro/comunicate-de-presa.html
    http://www.b365.ro/istoricul-metroului-bucurestean-de-la-proiect-la-magistrala-7_184826.html
    https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/statia-piata-romana-construita-in-secret-de-frica-elenei-ceausescu
    https://www.masinisiutilaje.ro/masini-si-utilaje/numarul134/istoria-metroului-din-bucuresti-statia-republica.html
    http://www.b365.ro/bucurestiul-nestiut-orasul-subteran-de-la-piata-unirii_77623.html

    Comentarii