Harti vechi ale orasului Bucuresti de la 1790 pana in prezent.
Pentru a putea analiza cu usurinta expansiunea orasului Bucuresti am apelat la o solutie digitala, ce ne permite suprapunerea hartilor intr-o clipa, fara planse prafuite si greu de manipulat. Soft-ul ales pentru aceasta srcina este GOOGLE EARTH, o aplicatie desktop ce permite vizualizarea pamantului in 3D. Inca este o unealta gratuita, oferita de Google, ce ne permite sa urmarim ortofotoplanuri destul de actuale ale pamantului dar si ortofotoplanuri mai vechi, unele avand chiar si doazeci de ani vechime, cu un nivel de detaliu extrem de ridicat. Ce am facut in continuare... am suprapus plansele hartilor vechi din Bucuresti peste strazile actuale ale orasului in asa fel incat voi sa va bucurati de trecut si prezent printr-un simplu click.
Fisierele hartilor au fost suprapuse si pregatite pentru formatul *.kmz, ce pot fi deschise doar cu aplicatia GOOGLE EARTH (nu si cu GOOGLE MAPS) in varianta pentru BROWSER CROME sau DESKTOP:
4. Harta Bucuresti 1846 - Planul Borroczyn - 1:1000 (descarca fisier .kmz)
5. Harta distrugerilor in urma "Marelui foc" din Bucuresti din 1847 (descarca fisier vectorial .kmz)
Ca tot am adus vorba de "Marele foc", ce a devastat mare parte din oras... Cum a fost posibil acest lucru? Pe 23 martie 1847, in duminica de Paste, fiul cluceresei Zinca Dragulescu se juca nesupravegheat cu pistolul familiei iar o scanteie buclucasa a fost de ajuns pentru a transforma totul in scrum. Cum ghinioanele se tin lant cateodata, in acea zi, vantul a suflat cu putere iar focul s-a raspandit cu repeziciune mistuind 1.850 de clădiri, 1.142 de prăvălii, 10 hanuri, 12 biserici și 15 oameni.
sursa: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/dezastru-de-pasti-marele-foc-din-1847
Odata cu acest incendiu, Bucuresti beneficieaza de prima divizie de pompieri din istoria ei si de asemenea intra intr-un amplu proces de reorganizare a centrului vechi ce se va intinde pana spre sfarsitul secolului.
Avand in vedere faptul ca cea mai mare parte a strazilor din anii 1846 si 1852 nu corespundeau perfect cu aliniamentele actualelor strazi am avut ceva dificultati in a centra imaginile vechi peste harta actuala, astfel singurele constructii dupa care am putut sa ma
ghidez au fost aproape singurele structuri cu adevarat vechi din Bucuresti si anume BISERICILE.
In fisierul "Marelui Foc" gasiti notate cu puncte verzi, bisericile si manastirile ce se mai afla si astazi in picioare, cu puncte galbene manastirile ce au fost translatate in perioada comunista si traseul de translatie iar cu puncte rosii bisericile si manastirile ce au disparut sau au fost demolate (majoritatea in perioada socialista). De asemenea puteti urmarii cursul vechi al albiei raului Dambovita inainte de canalizare dar si cateva dintre cladirile emblematice, care rezista si astazi.
6. Harta Bucuresti 1852 - Planul Borroczyn - scara 1:10000 (descarca fisier ,kmz)
Planul de la 1871 este realizat de maiorul Dimitrie Papazoglu. Din nefericire harta din 1871 nu este realizata la scara sau scanarea documentului nu a fost exacta, nu s-au pastrat proportiile zonelor si astfel nu am reusit sa o suprapun perfect peste locatiile bisericilor existente. Ce este interesant de urmarit la aceasta harta este faptul ca se contureaza bulevardele mari cat si o parte a cladirilor emblematice interbelice, pe care capitala le are si astazi in componenta. Principalele cladiri de mentionat ar fi: Gara Filaret, Gara de Nord si Universitatea.
11. Harta Bucuresti 1895 - Planul Institutului Geografic al Armatei - Scara 1:5000 (descarca fisier .kmz)
Pentru a putea analiza cu usurinta expansiunea orasului Bucuresti am apelat la o solutie digitala, ce ne permite suprapunerea hartilor intr-o clipa, fara planse prafuite si greu de manipulat. Soft-ul ales pentru aceasta srcina este GOOGLE EARTH, o aplicatie desktop ce permite vizualizarea pamantului in 3D. Inca este o unealta gratuita, oferita de Google, ce ne permite sa urmarim ortofotoplanuri destul de actuale ale pamantului dar si ortofotoplanuri mai vechi, unele avand chiar si doazeci de ani vechime, cu un nivel de detaliu extrem de ridicat. Ce am facut in continuare... am suprapus plansele hartilor vechi din Bucuresti peste strazile actuale ale orasului in asa fel incat voi sa va bucurati de trecut si prezent printr-un simplu click.
Fisierele hartilor au fost suprapuse si pregatite pentru formatul *.kmz, ce pot fi deschise doar cu aplicatia GOOGLE EARTH (nu si cu GOOGLE MAPS) in varianta pentru BROWSER CROME sau DESKTOP:
Pozele hartilor prezentate aici nu sunt la cea mai mare rezolutie si au doar caracter orientativ. In fisierele vectoriale imaginile au un detaliu mult mai mare.
Prima harta detaliata a Valahiei, realizata de catre capitanul austriac Hora von Otzellowitz in perioada 1788-1790 la scara 1:28800. Dupa acelasi model a lucrat si colonelul Specht in 1790-1791 noua varianta fiind realizata la scara 1:57600.
O harta foarte detaliata a Bucurestiului din acea perioada, de fapt prima si cea mai detaliata harta a orasului Bucuresti. Urmatoarea harta detaliata a Bucurestiului mai apare abia in 1846, odata cu planul lui Borroczyn. In 1789, Fratz Purcel realizeaza si el un plan al orasului dar pe care nu am reusit sa-l procur intr-o varianta detaliata. Acesti doi cartografi erau ofiteri topografi in cadrul armatei austriece.
Raul Dambovita nu a aratat intotdeauna asa cum il stim noi astazi, canalizat si curat. Raul avea un curs neregulat, cu zone malstinoase, cu ostrovuri si chiar insule , cu brate pe alocuri iar in perioadele ploioase centrul orasului era mai mereu inundat, in special pe malul stang, care se situa la o altitudine mai scazuta. Dupa marea indundatie din 1775, Domnul Tarii Romanesti din acea vreme, Alexandru Ypsilanti a dat ordin sa se sape un sant mare, lung de zeci de kilometri, care sa devieze apele Dambovitei umflate de ploi si de topirea zapezilor pe langa Bucuresti. Alte masuri de preventie a inundatiilor, prin inaltarea malurilor si prin inlocuirea podurilor vechi cu unele noi, cu mai putini stalpi de sustinere, care reduceau sansa de blocaje a resturilor vegetale in timpul furtunilor se iau si sub domnia lui Alexandru Moruzi in perioada 1799-1801 dar primele masuri de anvergura impotriva inundatilor sunt luate abia in 1839 iar prima lucrare de canalizare a Dambovitei are loc in perioada 1880-1883. Dambovita pe care o stim astazi a fost reamenajata spre finalul anilor '70 iar sub rau s-a construit prima si marea caseta colectoare a apelor uzate. Pana la acea vreme, mare parte din apa menajera utilizata de bucuresteni era deversata direct in Dambovita iar mirosurile degajate de acest obicei nu prea te invitau sa iesi la o plimbare de seara pe marginea raului.
Raul Colentina a intarat in atentia autoritatilor mult mai tarziu, in secolul XX, odata cu expansiunea orasului catre mlastinile acestuia. Planul de resistematizare a zonei de nord a Bucurestiului din perioada 1932-1936 impunea si amenajarea Raului Colentina, care la acea vreme inunda suprafete mari de teren in perioadele ploioase, prin constructia lacurilor Buftea si Herastrau, executate in perioada 1933-1936. In 1936 au demarat si santierele lacurilor Floreasca si Baneasa. Pentru ca debitul raului Colentina era redus in perioada de vara iar lacurile erau mai mult goale, s-a inceput in 1936 constructia canalului Bilciuresti-Ghimpati, care suplimenta debitul de apa al raului prin preluarea partiala a debitului din Raul Ialomita, proiectul fiind finalizat abia in 1945. Pana in 1940 sunt realizate 7 din cele 15 acumulari proiectate, restul urmand a fi finalizate in perioada 1968-1970 cu usoare modificari afata de planurile .
 |
Planul Bucurestiului ridicat si nivelat din porunca Domnului Marelui Vornic al Departamentului Treburilor din Nauntru Barbu Stirbei dupa inctomirea sectiei ingineresti sub directia speciala a maiorului baron Rudolf Artur Borroczyn in zilele prea inaltului domn stapanitor Gheorghe Dimitrie Bibescu V. V. in anul 1846. Maiorul Borroczyn era rus de origine austriaca si a fost angajat de primaria capitalei special pentru a realiza prima harta cadastrala a Bucurestiului. Planul a fost realizat in doua exemplare pe 100 de planse de mari dimensiuni, dar in cazul ambelor planuri lipsesc plansele cu numarul 50, ce reprezentau zona Pietei Unirii. S-a realizat o reconstituire, nu la fel de detaliata ca a originalului, dupa planul din 1852.
Harta a fost realizata chiar cu un an inainte de mare incendiu din Bucuresti, care a distrus un sfert din casele acelui timp. Se stie cu siguranta ca in 1831 la recensamant, orasul Bucuresti avea o populatie de aproximativ 61.000 de persoane iar in 1877 populatia orasului ajungea deja la aproximativ 177.000 de suflete, asadar sa tot fi avut urbea in 1846 undeva spre 100.000 de capete. Interesant de urmarit la aceasta harta este faptul ca poti vizualiza numele proprietarilor de terenuri si case, de observat marile familii boieresti ale vremii si zonele controlate de acestia prin capitala.5. Harta distrugerilor in urma "Marelui foc" din Bucuresti din 1847 (descarca fisier vectorial .kmz)
Ca tot am adus vorba de "Marele foc", ce a devastat mare parte din oras... Cum a fost posibil acest lucru? Pe 23 martie 1847, in duminica de Paste, fiul cluceresei Zinca Dragulescu se juca nesupravegheat cu pistolul familiei iar o scanteie buclucasa a fost de ajuns pentru a transforma totul in scrum. Cum ghinioanele se tin lant cateodata, in acea zi, vantul a suflat cu putere iar focul s-a raspandit cu repeziciune mistuind 1.850 de clădiri, 1.142 de prăvălii, 10 hanuri, 12 biserici și 15 oameni.
sursa: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/dezastru-de-pasti-marele-foc-din-1847
 | ||
| Marele foc din 1847 acuarela de Colonelul Mustacoff |
Odata cu acest incendiu, Bucuresti beneficieaza de prima divizie de pompieri din istoria ei si de asemenea intra intr-un amplu proces de reorganizare a centrului vechi ce se va intinde pana spre sfarsitul secolului.
Avand in vedere faptul ca cea mai mare parte a strazilor din anii 1846 si 1852 nu corespundeau perfect cu aliniamentele actualelor strazi am avut ceva dificultati in a centra imaginile vechi peste harta actuala, astfel singurele constructii dupa care am putut sa ma
 |
| Afis cu reconstructia Bucurestiului intre 1847-1854 Sursa: http://art-historia.blogspot.com/ |
In fisierul "Marelui Foc" gasiti notate cu puncte verzi, bisericile si manastirile ce se mai afla si astazi in picioare, cu puncte galbene manastirile ce au fost translatate in perioada comunista si traseul de translatie iar cu puncte rosii bisericile si manastirile ce au disparut sau au fost demolate (majoritatea in perioada socialista). De asemenea puteti urmarii cursul vechi al albiei raului Dambovita inainte de canalizare dar si cateva dintre cladirile emblematice, care rezista si astazi.
In 1852 apare un al doilea plan realizat tot de maiorul rus, de origine austriaca, Rudolf Artur Borroczyn, de data asta gravat, completat cu schimbarie intervenite intre timp (marele foc) si mult mai putin detailat deoarece e format din doar 4 planse.
Acum 150 de ani, în 1864 a fost realizată o hartă detaliată ce reprezenta Ţara Românească, titlul oficial al hărții fiind "Charta României Meridionale" si continea 112 de foi. Deseori harta este numită după autorul ei: harta lui Szathmári. Înaintea hărții, autori străini (austrieci și ruși) au realizat hărți topografice despre Ţara Românească. Ridicarea topografică austriacă dintre 1855 și 1859 – care a servit ca bază acestei hărți – a fost ultima și cea mai detaliată dintre aceste ridicări străine. Harta susnumită a fost întocmită între realizarea unirii (1859) și obținerea independenței (1878) principatelor române. Această hartă a fost prima hartă topografică – într-o anumită măsură – proprie. În urma acestei ridicări s-a format institutul topografic român. Sursa: http://charta1864.gis-it.ro/essay.html
 |
Grigore Cherkez realizeaza planul de sistematizare al Bucurestiului cu ocazia canalizarii Dambovitei in perioada 1880-1883. Pe acest plan se poate observa vechia albie a Dambovitei inainte de 1880 si noua albie a Dambovitei dupa finalizarea santierului de canalizare in 1883.
Alexandru Hristea Orascu, arhitect ce ia parte la proiectarea axei nord-sud a Capitalei. Dezvoltarea Bucurestiului in perioada interbelica se va contura majoritar in jurul planurilor realizate la 1893 de catre Orascu.
 |
Planul a fost executat de Institutul Geografic al Armatei pentru Primaria Capitalei in perioada 1895-1899. Este al doilea plan al Bucurestiului ,ca si nivel de detaliu, dupa planul maiorului Borroczyn din 1846. Pe harta, in zona Eroilor, se poate observa denumirea "Piata Garii Centrale" si nu pentru ca ar fi fost o greseala de tipar ci pentru ca deja la 1890 Gara de Nord devenise prea aglomerata si astfel in 1893 se organizeaza un concurs de solutii pentru construirea unei gari centrale cu amplasare in Piata Operei. Premiul este castigat de arhitectul francez Alexandre Marcel dar proiectul se dovedeste a fi prea costisitor pentru acea perioada si este abandonat pana in 1925 cand Inginerul Cincinat Sfintescu reincearca invierea proiectului "Garii Centrale"intr-o forma adaptata vremurilor, cu un traseu ce traversa orasul pe actualul curs al Dambovitei si cu Gara Centrala in zona Unirii. Proiectul ar fi unit Gara de Nord cu Gara Progresu si cu Gara Obor direct dar din ratiuni de cost nici acest proiect nu ajunge a fi implementat vreodata.
Dupa planul maiorului Borroczyn din 1846 si planul din 1895 realizat de acelasi institut, aceasta este a treia cea mai detaliata harta a Municipiului Bucuresti, realizata la scara 1:5000, pe patru carouri, folosite ca legenda pentru primul plan cadastral de mare detaliu realizat in secolul XX la scara 1:500, format din 257 de planse 50x50 cm.
- in prelucrare-
15. Harta Bucuresti 1911 - Planul cadastral intocmit de Institutului Geografic al Armatei - Scara 1:500 (descarca fisier .kmz)
Primul plan cadastral din secolul XX realizat la scara 1:500, pana acum, la un asa detaliu mai exista doar planul maiorului Borroczyn din 1846, ce fusese realizat la scara 1:1000. Pe plan se pot observa numele proprietarilor din acea perioada, la fel ca si pe planul lui Boroczyn. Planul a fost realizat din 257 de planse de 50 cm pe 50 cm alaturi de planul orasului Bucuresti 1:5000 format din 4 carouri, folosit ca legenda.
Ioan V. Socec librar si editor roman de origine ceha nascut in jud. Brasov, Sat Sacele, a intemeiat cea mai importanta librarie si editura romaneasca din cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cea care i-a purtat numele: Socecu, apoi Socec & Co, din 1856 pana in 1948.
O varianta ceva mai neclara a planului Socec din 1914.
Planul orasului Bucuresti intocmit de Capitan Mihail C. If. Pântea din Marele Stat Major General al Romaniei.
(in prelucrare)
24. Harta Bucuresti 1936 - Scara 1:20000
(in prelucrare)
33. Harta Bucuresti 1990 - Planul cadastral - scara 1:500
(in prelucrare)
36. Harta Bucuresti 2005/2006 - Planul AGC Busman - Scara 1:20.000 (descarca fisier .kmz)
(in prelucrare)
37. Harta Bucuresti 2008 Planul AGC Busman - Scara 1:20.000 (descarca fisier .kmz)
(in prelucrare)
38. Harta Bucuresti 2010 Planul AGC Busman - Scara 1:20.000 (descarca fisier .kmz)
(in prelucrare)
39. Harta Bucuresti 2011 Planul AGC Busman - Scara 1:20.000 (descarca fisier .kmz)
(in prelucrare)
40. Harta Bucuresti 2012 Planul AGC Busman - Scara 1:20.000 (descarca fisier .kmz)
Va invitam sa participati la extinderea colectiei digitale de harti ale orasului Bucuresti! Dacă dețineți și alte hărți pe acasă (digitale sau analog) vă rugam sa ne lasati un mesaj. Multumim.
Bibliografie:
https://en.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovi%C8%9Ba_(river)
https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba
https://www.agerpres.ro/documentare/2019/01/04/atunci-si-acum-cheiul-dambovitei-in-zona-strazii-mihai-voda--235551?fbclid=IwAR2AfTuJzSW5_egKP6lWnh8KYdPSYBWxJ0rJmeN14tz-z8VLAe9qPBbU4vQ
https://istoria-se-repeta.home.blog/tag/planul-ernst-bucuresti-1791/
http://meremet.ro/planul-ernst/
https://www.agerpres.ro/documentare/2019/01/04/atunci-si-acum-cheiul-dambovitei-in-zona-strazii-mihai-voda--235551?fbclid=IwAR2AfTuJzSW5_egKP6lWnh8KYdPSYBWxJ0rJmeN14tz-z8VLAe9qPBbU4vQ
https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Colentina
https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Bilciure%C8%99ti_%E2%80%93_Ghimpa%C8%9Bi
https://mapire.eu/en/synchron/europe-19century-secondsurvey/?bbox=428139.5586673317%2C5361500.48948274%2C2749379.2336315643%2C6829091.432558123&layers=158%2C164&right-layers=osm
http://www.gigapan.com/gigapans/196170
http://fostulbucuresti.github.io/#14/44.4203/26.1044/!a2!p1!p2
https://cadastral.github.io/
RăspundețiȘtergerenope! din câte știam, Charta este o copie fidelă a ''Ridicărilor Iosefine'' -cred că a doua...
multu mesc!
RăspundețiȘtergeremultu mesc.
RăspundețiȘtergereun mare mare mareeeee multumesc!!!
RăspundețiȘtergereBuna ziua, se mai lucreaza la planurile 1:500, exista vreo posibilitate sa adaugati si parcelari vechi cum ar fi parcelarea Filipescu sau parcelarea Maicaneasca?
RăspundețiȘtergereBuna ziua.
RăspundețiȘtergereUnde se poate găsi harta: Planul Orașului Bucuresci? In imaginea de pe acest blog, nu se vede clar, amprenta casei bunicilor mei?