Cai ferate din Prahova, de la inceputuri pana in prezent.

Istoria cailor ferate din judetul Prahova.

Județul Prahova a fost unul dintre primele judete din Romania care a beneficiat de avantajele unui sistem feroviar și asta datorita marelui proiect de modernizare al țării aprobat de Parlamentul României în septembrie 1866, ce prevedea construcția unei linii de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, trecând prin Pitești, București, Ploiesti, Buzău, Brăila, Galați, Tecuci, Adjud si Bacau. Costul construcției s-a ridicat la 270.000 de franci de aur pe kilometru și construcția a fost atribuită consorțiului german Strousberg. 

• 1872 - 13 septembrie - se deschide prima cale ferată de pe teritoriul județului pe traseul Mizil - Ploiesti -  Bucuresti (C.F. 500 / C.F. 300).

• 1879 - 10 martie -  - se realizeaza prima legatura feroviara peste Muntii Carpati, în urma unei convenții între România și Austro-Ungaria intre localitatile Brasov si Predeal (localitate de frontiera la acea vreme). (CF 300)

• 1879 -10 iunie - se finalizeaza doua tronsoane parte a magistralei Ploiesti - Predeal - Brasov, respectiv: Ploiesti - Campina si Sinaia - Predeal. (CF 300)

• 1879 - 1 decembrie - ultimul tronson de pe magistrala Ploiesti - Predeal - Brasov intra in exploatare pe sectorul Campina - Sinaia. (CF 300)

• 1883 - 21 septembrie - conexiunea Campina - Doftana - Telega este inaugurata si avea un scop initial de a transporta sarea de la ocnele Doftana si lemnul de pe Valea Doftanei, ulterior aceasta cale ferata este utilizata pentru transportul produselor petroliee de la Rafinaria Campina (CF 301)

• 1883 - 10 decembrie - de pe magistrala Ploiesti - Brasov se desprinde o ramnificatie in dreptul localitatii Buda ce urca pana la Slanic. Aceasta magistrala a fost realizata pentru a transporta sarea extrasa din ocnele de sare Slanic. (CF 306)

• 1905 - intra in exploatare calea ferata forestiera Bucegi - Moroeni cu encartament de 760mm. Aceasta retea de cai ferate a avut mai multe ramnificatii:

- Lacul Scropoaso- Valea Blanei

- Ramificatia Bolboci

- Ramificatia Cheile Tatarului

- Ramificatia Brateiu

- Ramificatia Mitarca

- Bratei-Bolboci-Busteni (conectate printr-un funicular lung de 13,5 km, a carui ramasite mai sunt vizibile in padurea Valea Jepilor)

• 1908 - de la Ploiesti Sud pleaca o legatura feroviara spre nord pana la Valenii de Munte dar cu destinatie finala pana la orasul Maneciu. (CF 304)

• 1909 - tronsonul Bucuresti - Ploiesti este extins la doua linii de cale ferata pentru a face fata traficului de marfuri si calatori tot mai mare. (CF 300/500)

• 1910 - tronsonul Ploiesti - Buzau este extins la doua linii datorita volumului ridicat de trenuri de pe aceasta ruta. (CF 500)

• 1910 - 14 aprilie - se realizeaza o noua linie feroviara intre Ploiesti si Slobozia cu trecere prin orasul Urziceni (CF 701)

• 1912 - tronsonul Ploiesti - Campina este extins la doua linii datorita volumului ridicat de trenuri de pe aceasta ruta. (CF 300)

• 1914 - Titu Maiorescu ia decizia strategica de a realizarea o conexiune feroviara secundara cu Valea Prahovei si astfel se ia decizia realizarii unui tunel intre Sinaia si Moroeni si a unii cu calea ferata de la Pietrosita- Targoviste - Titu. Acesta urma sa fie cel mai lung tunel din tara, cu o lungime de 5918m in linie dreapata si pe un singur fir. In 1914 se demareaza santierul din ambele directii iar numele acestui tunel denumit "Izvor" a fost preluat de catre presa datorita zonei de strapungere dinspre Sinaia, denumita Platoul Izvor. Lucrarile sunt sistate din cauza primului razboi mondial si reluate in 1938 si sistate imediat in 1939 datorita celui de-al doilea razboi mondial. Sub ocupare germana, in 1941 lucrarile sunt reluate cu caracter militar si strategic, pentru a asigura o linie secundara pentru scoaterea petrolului din zona Prahovei dar infrangerea armatei germane face ca tunelul sa fie abandonat pentru a treia oara si definitiv. Pana in acest moment tunelul a fost sapat dinspre ambele directii pe o lungime de aproximativ 800m si are un diametru de aproximativ 5m. Intrarea dinspre Sinaia este astazi ocupata de o ciupercarie privata iar accesul dinspre Moroeni a fost astupata de securitate in ani '84-'85.

• 1916 - calea ferata Ploiesti - Maneciu este in sfarsit finalizata si intra in exploatare abia in 1918, dupa finalizarea razboiului. (CF 304)

• 1917 - de la statia Floresti se desprinde o linie de cale ferata pana la Moreni peste raul Prahova ce va functiona pana in anul 1948.

• 1940 - se inaugureaza firul doi de cale ferata pe tronsonul Campina - Brasov (C.F. 300)

• 1946 - 29 iunie - se deschide circulatiei feroviare o linie directa intre Ploiesti si Targoviste (CF 302)

• 1948 - intre statia I.L. Caragiale de pe tronsonul Ploiesti - Targoviste (CF 302) si Moreni se deschide o noua legatura si se intrerupe conexiunea cu gara Floresti peste raul Prahova. (CF 303)

• 1963 - tronsonul Predeal - Brasov  (C.F. 300) devine prima cale ferată electrificată din România.

• 1966 - primul sector electrificat din judetul Prahova si este pus in functiune intre statiiile Predeal si Campina (CF 300)

• 1967 - un an mai tarziu electrficarea se realizeaza si pe tronsonul Campina - Ploiesti (CF 300)

• 1969 - se finalizeaza electrificarea totala a liniei dintre Bucuresti si Brasov. (CF 300)

• 1978 - de la Ploiesti pana la Adjud se realizeaza electrificaea intregii linii duble. (CF 500)

• 1978 - pe linia Ploiesti - Urziceni - Slobozia se realizeaza dublara liniei pe sectorul Ciorani - Ialomita (CF 701)

• 1980 - pe linia Ploiesti - Urziceni - Slobozia se realizeaza dublara liniei pe sectorul Zanoaga - Draganesti (CF 701)

• 1998 -  s-au anunțat lucrările de modernizare a liniei, cu finanțare prin Banca Europeană de Dezvoltare. Lucrările au presupus schimbarea infrastructurii liniei și reamenajarea unor gări, astfel încât trenurile să poată circula cu viteze de până la 150 km/h.

• 2002 - 2004 -  se executa lucrarile de modernizare pe tronsonul București–Câmpina.

• 2002 - 2011 - se executa lucrarile de modernizare pe tronsonul Câmpina–Predeal.

• 2016 - CFR inceara demararea studiului de fezabilitate pentru modernizarea ultimei portiuni de pe magistrala CF300 - Bucuresti - Brasov pe sectorul Predeal - Brasov dar se pare ca mai devreme de 2020 nu se va aloca nici un fond pentru acasta interventie.

Harta liniilor de cai ferate actuale si disparute din judetul Prahova (descarca fisier .kmz)

LEGENDA:

verde - cai ferate dezafectate intre 1985-2018
albastru - cai ferate dezafectate inainte de 1985

negru - cai ferate neelectrificate existente

rosu - cai ferate electrificate existente

galben - tunele de cai ferate

portocaliu - viaducte de cale ferata

galben deschis - semituneluri cu estacade

bleu - cai ferate inguste dezafectate

maro deschis - tuneuri de cai ferate abandonate
kaki - viaducte de cai ferate abandonate
maro inchis - cai ferate inguste neelectrificate

mov - cai ferate in proiectare si executie

roz - tuneluri de cai ferate in proiectare si executie

Bibliografie:

CONSTRUCTII PENTRU TRANSPORTURI IN ROMANIA ( 1881-1981) , VOL I - II DE D. IORDANESCU , C. GEORGESCU , 1986

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Bucure%C8%99ti%E2%80%93Gala%C8%9Bi%E2%80%93Roman

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Ploie%C8%99ti%E2%80%93Bra%C8%99ov

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_C%C3%A2mpina%E2%80%93Telega

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Buda%E2%80%93Sl%C4%83nic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Ploie%C8%99ti%E2%80%93Slobozia

http://www.filipestiidepadure.ro/?section=articolePage&idCapitol=19&idArticol=811&lang=Ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Ploie%C8%99ti_Sud%E2%80%93T%C3%A2rgovi%C8%99te

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_I.L._Caragiale-Filipe%C8%99tii_de_P%C4%83dure-Moreni

https://www.youtube.com/watch?reload=9&v=x_Z2rlxzM4w

http://www.emunte.ro/tunelul-izvor-din-bucegi-cale-ferata-depozit-de-armament-oseminte-de-la-100-de-muncitori/

https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-22563402-video-foto-bra-predeal-cale-ferat-istorie-bogat-dar-viitor-care-trebuie-aduc-modernizarea-poveste-certuri-vnt-puternic-vitez-mic.htm