Cai ferate din Maramures, de la inceputuri pana in prezent.

Istoria cailor ferate din judetul Maramures.

1883 - 1 ianuarie - prima linie de cale ferata din judet este folosita pentru exploatarile forestiere din zona Izei si este construita pe un encartament ingust de 760mm, traseul initial pleca din Sighet Obor pana la Costiui, aceasta este desfiintata in 1981.

1883 - 1 septembrie - a doua linie de cale ferata din judet este folosita tot pentru exploatarile forestiere din zona Izei si este construita pe un encartament ingust de 760mm, traseul initial pleca din sighetul Marmatiei si mergea pana la Ocna Sugatag, aceasta cale ferata este desfiintata in 1975.

1884 - primul tren cu encartament normal intra in judetul Maramures dinspre Satu Mare cu destinatia finala Baia Mare (CF 400)

Baia Mare - gara veche 1886 - 1968 versus gara noua 1968

Gara veche Baia Mare - anii '60

1886 - se are in vedere unirea municipiului Baia Mare de Cluj-Napoca si astfel se construieste calea ferata catre Jibou, urmand ca in 1890 sa se finalizeze si tronsonul Dej- Jibou - Zalau. (CF 400)

Gara veche Baia Mare - interbelic

1895 - 15 august - de la Sighetul Marmatiei se extinde calea ferata pana la Valea Viseului pe teritoriul Romaniei dar continua pe teritoriul Ucrainei pana la Ivano-Frankivsk pe valea raului Bîstrîția Nadvirnianska (CF 409)

1899 - se deschide calea ferata secundara Ulmeni - Cehu Silvaniei cu o lungime de aproximativ 20km, astazi ea este in conservare, ultimul tren de calatori circuland in 1997 iar trenuri de marfa au mai mers pana in 2001. (CF 414)

1905 - calea ferata de la Baia-Mare se extinde pana la Baia Sprie, aceasta cale ferata este ulterior suspendata in 14 iulie 1988 si furata imediat dupa anii '90.

1906 - din tronsonul Baia Mare - Baia Sprie se desparte la nord tronsonul Firiza.

1910 - calea ferata forestiera cu encartament ingust de 760mm Giulesti - Valea Mare a fost construita pentru a creste productivitatea fabricii de prelucrare a lemnului din Sighetul Marmatiei si a functionat pana in anul 1975.

1913 - se extinde calea ferata de la Valea Viseului pana la Borsa pentru a satisface noile centre economice din zona, ce se axau in special pe activitati de exploatare forestiera. (CF 409, CF 410)

1917-1918 - in timpul primului razboi mondial fortele de ocupatie austro-ungare se vad nevoite a construi pe repede inainte o cale ferata ingusta de la Borsa pana in Iacobeni, peste munti, ca sa poata relua legatura economica si militara cu Bucovina, in urma pierderii caii ferate de la Cernauti catre Bucovina. Calea ferata a fost constuita in graba, cu curbe extrem de stranse si la o calitate slaba, fiind desfiintata imediat dupa razboi. Totusi pentru Romania a avut un rol bun aceasta cale ferata, ea stabilind traseul actualului DN 18, care se suprapune in cea mai mare parte peste vechiul traseu al linie.

1932 - calea ferata forestiera Valea Vaserului se dezvolta treptat odata cu extinderea exploatarilor forestiere din zona ajungand sa detina o retea de 56 de km in prezent. Calea ferata a fost prevazuta cu un encartament de 760mm. Astazi este singra cale ferata forestiera ramasa in functiune in integralitate si care este inca folosita pentru scopul principal pentru care a fost construita dar este folosita si in scopuri turistice.

1949 - 28 decembrie - dupa recuperarea Transilvaniei si preluarea teritoriului Cehoslovaciei sub stapinirea URSS, la finalizarea celui de-al doilea razboi mondial, Romania se vede nevoita sa finalizeze proiectul de unire feroviara a Transilvaniei cu Depresiunea Maramuresului astfel ca se necesita constructia unor serii intregi de viaducte dar si a cinci tuneluri, unul dintre ele devenind in acea perioada al treilea tunel ca lungime din tara la acea vreme, cu o lungime de 2388m. (CF 409)