Cai ferate din Gorj, de la inceputuri pana in prezent.

Istoria cailor ferate din judetul Gorj.
  • 1888 - 16 ianuarie - se stabileste clar faptul ca se necesita inca o noua trecere feroviara peste Carpati cu traversare prin Valea Jiului si  astfel se inagureaza primul tronson de la Filiasi pana la Carbunesti, urmand ca pe 1 iulie sa fie finalizat si sectorul Carbunesti -- Targu Jiu. (CF 202)
  • 1916 - 1 aprilie - se inagureaza al teilea tronson din calea ferata trans-carpatica de pe Valea Jiului, se extinde linia de la Targu-Jiu pana in Bumbesti. (CF 202)
  • 1938 -  calea ferata forestiera Apa Neagra - Turnu-Severin este pusa in exploatare si functioneaza pana in anul 1959. Ea functiona pe traseul: Drobeta Turnu Severin - Closani - Apa Neagra- Tismana- Paltinei si avea un ecartament de 760 mm. A fost construita pentru a aproviziona Combinatul de Prelucrare a Lemnului de la Drobeta Turnu-Severin cu materie prima.
  • 1948 - 31 octombrie - calea ferata Bumbesti-Livezeni este iangurata. 35 de viaducte si 39 de tuneluri alaturi de numeroase ziduri de sprijin in doar 31km face ca acest tronson sa fie cel mai complex traseu feroviar de pe teritoriul Romaniei. In perioada 1924-1931 se mai inainteaza cu alti 4 km dinspre Bumbesti. Dupa 6 ani de pauza lucrarile sunt reluate in 1937 pana in 1941. In 1945 sistemul socialist avea realizat 50% (14 km din totalul de 31 km) din lucrare de catre capitalisti, 9 km dinspre Bumbesti si 5km dinspre Livezeni. Transformand santierul in prioritate nr I, sub conducerea lui Gheorghiu Dej in intervalul 1 aprilie 1948 - 22 octombrie 1948 (6 luni), este finalizata diferenta de 17km nefinalizata, cu sudoarea a 27.988 de muncitori adunati din toate colturile tarii cu voia sau fara voia lor. (CF 202)
  • 1957 - calea ferata forestiera Tismana - Targu-Jiu este inagurata si va deservi Combinat de Industrializare al Lemnului Targu-Jiu pana in anul 1985. Reteaua de cai forestiere se extinde treptat pana in 1960

- Triunghi Cioclovina – Tismăniţa, 3 km, construită în 1959;
- Motru Sec – Capra, 10 km, construită în 1958;
- Boroşteni - Bistriţa, 25 km, construită în 1960;
- Şuşiţa – Suseni - Cioclovina, 25 km, construită în 1960

  • 1962 - pentru a putea transporta mai rapid rezervele de carbune din valea Motrului, de la Strehaia se desprinde o linie de cale ferata catre Orasul Motru iar din oras o ramnificatie mare de cai ferate se extind spre carierele de carbune din zona. (CF 914)
  • 1967 - odata cu dezvoltarea economica a tarii creste si necesarul de energie electrica, astfel se impune dezvoltarea exploatarilor carbonifere din judetul Gorj, se ia decizia construririi termocentralelor Rovinari si Turceni in apropierea rezervelor de carbune, pentru a reduce cat mai mult posibil costurile de transport cu carbunele astfel apare calea ferata Filias - Turceni - Rovinari - Targu Jiu (CF 221) dar si ramnificatia Turceni - Dragotesti (CF 221)
  • 1972 - are loc electrficarea primei linii ferate, cea dintre Filiasi si Targu-Jiu (CF 202)
  • 1973 - se electrfica integral tronsonul peste Valea Jiului, de la Targu-Jiu pana la Simeria (CF 2020)
  • 1974 - sectoarele feroviare Strehaia - Motru (CF 914) si Targu-Jiu - Rovinari (CF 221) sunt electrificate
  • 1978 - datorita cresterii foarte mari a valorilor de trafic feroviar dinspre bazinele carbonifere ale judetului Gorj si termocentralele Craiova II si Isalnita se impune extinderea liniei la doua fire electrificate (CF 900)
  • 1983 - liniile dintre Filiasi si Rovinari dar si dintre Targu-Jiu si Carbunesti sunt extinse la doua linii, cea dintre Targu-Jiu si Carbunesti este electrificata.
  • 1987 - demareaza lucrarile pentru conectarea CF 205 (Băbeni–Alunu) cu CF 202 (Târgu Cărbunești–Seciurile) pe sectiunea Alunul - Seciuri, in lungime de doar 8 km. Odata realizata aceasta conexiune, alaturi de tronsonul Vâlcele - Bujoreni Vâlcea, distanta parcursa de trenuri intre Bucuresti si Petrosani s-ar fi redus cu 91 km. S-a reusit executarea partiala a terasamentului, pilonii viaductului Alunu - 330m, tunelurile Rosia - 128m si Seciuri - 716m au fost executate complet iar tunelul Dobra doar pe o distanta de aproximativ 550m, scutul folosit la sapat ramanand captiv in subteran si dezmembrat in mare parte pentru fier vechi astazi. Lucrarea a fost sistata in 1990 si de atunci toate s-au degradat datorita alunecarilor de terenuri antrenate de exploatarile carbonifere din zona cat si de furturile realizate de localnici.
  • 1994 - se finalizeaza electrficarea integrala a cailor ferate din judetul Gorj prin finalizarea tronsoanelor Filiasi - Rovinari si Turceni - Dragotesti.
LEGENDA:

verde - cai ferate dezafectate intre 1985-2018
albastru - cai ferate dezafectate inainte de 1985
negru - cai ferate neelectrificate existente
rosu - cai ferate electrificate existente
galben - tunele de cai ferate
portocaliu - viaducte de cale ferata
galben deschis - semituneluri cu estacade
bleu - cai ferate inguste dezafectate
maro deschis - tuneuri de cai ferate abandonate
kaki - viaducte de cai ferate abandonate
maro inchis - cai ferate inguste neelectrificate
mov - cai ferate in proiectare si executie
roz - tuneluri de cai ferate in proiectare si executie

Bibliografie:

CONSTRUCTII PENTRU TRANSPORTURI IN ROMANIA ( 1881-1981) , VOL I - II DE D. IORDANESCU , C. GEORGESCU , 1986

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Simeria%E2%80%93Petro%C8%99ani%E2%80%93T%C3%A2rgu_Jiu%E2%80%93Filia%C8%99i

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/realizarea-liniei-bumbesti-livezeni-confiscata-de-comunisti

https://adevarul.ro/locale/targu-jiu/povestea-celei-mai-spectaculoase-cai-ferate-romania-bumbesti-livezeni-39-tuneluri-35-poduri-viaducte-lungime-31-kilometri-1_54e0d38d448e03c0fda384a5/index.html

https://www.youtube.com/watch?v=hndm0fd3a7s

https://www.verticalonline.ro/constructia-liniei-de-cale-ferata-bumbesti-jiu-livezeni

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Alunu%E2%80%93Seciurile

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mari_proiecte_nefinalizate_(Rom%C3%A2nia)

Comentarii