Cai ferate din Bistrita-Nasaud, de la inceputuri pana in prezent.

Istoria cailor ferate din judetul Bistrita-Nasaud.

1886 - 3 mai - prima cale ferata din judet este inaugurata, ea leaga Bistrita de Dej si de acolo, totata tara. (CF 400)

1886 - la scurt timp dupa realizarea conexiunii prin Dej se realizeaza si interconectarea dinnspre Ludus (CF 406)

1898 - de la Bistrita se prelungeste calea ferata pana la Bistrita Bargaului. (CF 406)

1907 - de la Beclean se construieste o cale ferata catre Rodna Veche (Rodna - astazi) pentru a putea transporta minereurile de fier exploatate in acea zona. (CF 401, CF 418)

Harta traseului de cale ferata provizoriu Bistrita
- Prundu Bargaului - Dornisoara - Vatra Dornei - 1915 - 1938

1915 - pe fondul primului razboi mondial, Austro-Ungaria trebuia neaparat sa realizeze o legatura cu Bucovina (dominata de ei) dupa pierderea Galitiei un fata trupelor rusesti, zona pe unde se facea legatura feroviara dintre Sighetul Marmatiei si Bucovina, astfel se ia decizia de a traversa muntii de la Prundul Bargaului pana la Dornisoara prin Pasul Tihuta pe la 1145m altitudine si de acolo catre Vatra Dornei. Aceasta cale ferata a functionat pana in 1938 cand s-a deschis calea ferata de la Ilva Mica la Floreni catre Vatra Dornei, cu curbe mai line si care traverseaza muntii la o altitudine mult mai joasa. Traseul fostei cai ferate, intre localitatile Prundul Bargaului si Piatra Fantanele a devenit actualul traseu al DN17.

1915 - calea ferata ingusta Targu-Mures - Band - Lechinta intra in exploatare avand encartament de 760mm si o lungime de 96 de km. In bazinul Muresului se conturasera deja magistralele principale de cale ferata dar in conditiile in care multe bunuri trebuiau sa ajunga si in interiorul acestora si cu un cost redus se ia decizia de a construi o intreaga retea de cai ferate inguste care sa faca legatura intre Targu Mures si localitatile mai mici din Podisul Transilvaniei. In scurt timp reteaua a ajuns sa masoare peste 200 de km si a functionat perfect pana in anul 1997 cand s-a suspendat circulatia trenurilor de catre CFR, din ratiuni de cost si ineficienta. (CFI 408)

1938 - 18 decembrie - traversarea muntiilor intre Transivania si Bucovina este finalizata pintr-un al doilea traseu, de data asta mult mai stabil si mai practicabil decat cel de la Prundul Bargaului. De la Ilva Mica , traseul este finalizat in 1936 pana la Lunca Ilvei urmand ca de acolo o serie intreaga de curbe, poduri, viaducte si tunele sa strapunga pana pe platoul Dornelor. (CF 502)

1939 - 3 octombrie - din zona Transilvaniei se dorea realizarea unei legaturi feroviare in Depresiunea Maramuresului in asa fel incat conexiunea cu aceasta zona sa se realizeze prin interiorul tarii si sa nu mai depindem de traversarea Cehoslovaciei (Ucrainei de azi) dar datorita dificultatii terenului dar si a framantarilor politice din tara se construieste in prima faza doar tronsonul Salva - Telciu. In 1940 Transivania, Maramures si Galitia trec iar sub conducerea Austro-Ungariei si astfel proiectul devine inutil pentru acestia, deoarece legatura dn Nord, prin Sighetul Marmatiei nu mai prevedea granite si intarzieri. (CF 409)

1942 - calea ferata dintre Saratel si Deda a fost construita de nemti pentru a facilita transportul petrolului din Valea Prahovei catre Germania si a impus construirea tunelului Gledin, lung de 930m, ce a fost dinamitat la surt timp de catre acestia in retragerea din 1944 si reconstruit de romani ulterior. (CF 400).

1949 - 28 decembrie - dupa recuperarea Transilvaniei si preluarea teritoriului Cehoslovaciei sub stapinirea URSS, la finalizarea celui de-al doilea razboi mondial, Romania se vede nevoita sa finalizeze proiectul de unire feroviara a Transilvaniei cu Depresiunea Maramuresului astfel ca se necesita constructia unor serii intregi de viaducte dar si a cinci tuneluri, unul dintre ele devenind in acea perioada al treilea tunel ca lungime din tara la acea vreme, cu o lungime de 2388m. (CF 409)

1978 - calea ferata dinspre Deda inspre Bistrita si pana la Dej este electrificata. (CF 400)

1980 - sectorul Dej - Beclean este extins la doua linii electrificate. (CF 400)

1991 - sectoarele dintre Beclean si Salva dar si dintre Ilva Mica spre Vatra Dornei sunt electrificate (CF 401)

1994 - se finalizeaza electrficarea ultimul sector dintre Salva si Ilva Mica, de aici inainte trenurile electrice pot circula dinspre Cluj pana la Suceava fara restrictii. (CF 401, CF 502)

Harta liniilor de cai ferate actuale si disparute din judetul Bistrita-Nasaud (descarca fisier .kmz)

LEGENDA:

verde - cai ferate dezafectate intre 1985-2018
albastru - cai ferate dezafectate inainte de 1985

negru - cai ferate neelectrificate existente

rosu - cai ferate electrificate existente

galben - tunele de cai ferate

portocaliu - viaducte de cale ferata

galben deschis - semituneluri cu estacade

bleu - cai ferate inguste dezafectate

maro deschis - tuneuri de cai ferate abandonate
kaki - viaducte de cai ferate abandonate
maro inchis - cai ferate inguste neelectrificate

mov - cai ferate in proiectare si executie

roz - tuneluri de cai ferate in proiectare si executie

Bibliografie:

Romania 594