Cai ferate din Giurgiu, de la inceputuri pana in prezent.

Istoria cailor ferate din judetul Giurgiu.
  • octombrie 1868 - in portul Giurgiu ajungeau primele 2 locomotive cu abur de pe teritoriul tari fabricate la uzinele engleze „Canada Works-Birkenhead“ şi botezate 1-Sabaru şi 2-Giurgiu. Locomotivele urmau a fi folosite pe prima cale ferata de pe teritoriul Principatelor Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti, Giurgiu - Bucuresti (C.F. 902).
  • 7 septembrie 1869 - din Gara Filaret, botezată după mitropolitul Filaret al II-lea, pleaca primul tren. La bordul trenului s-a aflat insusi Principele Carol, îndeplinind astfel cuvântul dat în faţa poporului, acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.
  • 31 octombrie 1869 - are loc ceremonia oficiala de inagurare a caii ferate Bucuresti - Giurgiu. Traseul avea o lungime de 67 km si se parcurgea intr-o ora si jumatate, trenurile circuland cu viteze de pana la 45 km/h.
  • 1877 - intra in exploatare calea ferata militara Fratesti (Giurgiu) - Zimnicea, ce avea rolul de a transporta rapid trupele rusesti catre imperiul otoman in razboiul de independenta Ruso-Turc. Imediat dupa finalizarea razboiului calea ferata este abandonata.
  • 1911 - calea ferata Fratesti (Giurgiu) - Balanoaia - Draganesti-Vlasca este finalizata.
  • 1913 - calea ferata Fratesti (Giurgiu) este extinsa pana la Videle (C.F. 903).
  • 1944 - 12 august - primul tren de calatori strabate judetul Giurgiu pe noua magistrala Bucuresti - Craiova (C.F. 900) pana in localitatea Videle.
  • 1947 - 10 aprilie pe magistrala Craiova - Bucuresti (C.F. 900) se putea circula fara oprire.
  • 1954 - 20 iunie - Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse este inaugurat si devine al doilea punct de traversare feroviara peste Dunare de pe teritoriul Romaniei. 
  • 1972 - magistrala Craiova - Bucuresti (C.F. 900) este extinsa la doua linii.
  • 1979 - magistrala Craiova - Bucresti (C.F. 900) este electrificata integral.
  • 1982 - doua sectiuni din calea ferata Bucuresti - Giurgiu (C.F. 902) sunt extinse la doua linii: Comana - Mihai Bravu si Baneasa - Daia. 
  • 2005 - 13 august - in urma inundatiilor si a prelevarilor de nisip pentru constuctii, podul de la Gradistea de peste Arges s-a daramat. Podul era original si avea 136 de ani, in loc sa fie declarat monment isotric, acesta a fost dezmembrat si vandut la fier vechi. In paralel cu acesta, in 1986 se incepuse constructia noului pod, mai mare si mai inalt, ce ar fi permis vaselor si barjelor sa navigheze pe Canalul Dunare - Bucuresti (1 Mai) dar 1989 l-a prins nefinalizat si nici ca nu a mai fost terminat pana astazi. Dupa prabusirea celui vechi in 2005, s-ar fi putut realiza finalizarea celui nou dar organele abilitate au preferat sa trimita trenurile pe o ruta ocolitoare pe la Videle.
LEGENDA:

verde - cai ferate dezafectate intre 1985-2018
albastru - cai ferate dezafectate inainte de 1985
negru - cai ferate neelectrificate existente
rosu - cai ferate electrificate existente
galben - tunele de cai ferate
portocaliu - viaducte de cale ferata
galben deschis - semituneluri cu estacade
bleu - cai ferate inguste dezafectate
maro deschis - tuneuri de cai ferate abandonate
kaki - viaducte de cai ferate abandonate
maro inchis - cai ferate inguste neelectrificate
mov - cai ferate in proiectare si executie
roz - tuneluri de cai ferate in proiectare si executie

Comentarii