Istoria cailor ferate din judetul Caras-Severin.
1847 - Demareaza santierul pentru executia primei cai ferate de pe teritoriul Romaniei actuale. In jurul anului 1770 s-au descoperit primele zacaminte de huila din Romania, in Muntii Semenicului, iar intre anii 1771 – 1778 se deschid primele mine de carbune la Anina, la Doman si Secu, din acest motiv, statul austriac decide sa construiasca o cale ferata ce avea sa lege Buziasi de Oravita si ulterior de Anina. Lucrările au fost întrerupte anul următor, datorită evenimentelor revoluţionare din 1848-1849 dar in 1850 se reia construcţia liniei, pentru ca aceasta să fie finalizată abia în 1854. In cea mai mare parte, dezvoltarea retelei de cale ferata din judet s-a realizat inainte de secolul XX.
1847 - Demareaza santierul pentru executia primei cai ferate de pe teritoriul Romaniei actuale. In jurul anului 1770 s-au descoperit primele zacaminte de huila din Romania, in Muntii Semenicului, iar intre anii 1771 – 1778 se deschid primele mine de carbune la Anina, la Doman si Secu, din acest motiv, statul austriac decide sa construiasca o cale ferata ce avea sa lege Buziasi de Oravita si ulterior de Anina. Lucrările au fost întrerupte anul următor, datorită evenimentelor revoluţionare din 1848-1849 dar in 1850 se reia construcţia liniei, pentru ca aceasta să fie finalizată abia în 1854. In cea mai mare parte, dezvoltarea retelei de cale ferata din judet s-a realizat inainte de secolul XX.
- 1854 - 20 august - se inaugureaza prima cale ferata din Romania de azi, intre Oravița si Bazias. Porțiunile ramase in exploatare fac parte din situl „Calea ferată Baziaș-Oravița-Anina”, fiind clasată ca monument istoric (cod LMI CS-II-a-A-10949.01). In trecut Banatul Sarbesc apartinea Imperiului Austro-Ungar astfel azi tronsonul original al caii ferate trece prin Serbia. Pe teritoriul Romaniei trenurile merg doar pana la gara Iam. Imediat dupa al doile razboi mondial relatiile cu Iugoslavia se inrautatesc si linia de la Iam pana la Bazias este inchisa circulatiei undeva in anii '50-'60. In 1972, odata cu iangurarea barajului Portile de Fier I, gara Bazias este demolata si linia de cale ferata ajunge pe fundul lacului de acumulare.
 |
| Harta retea StEG - sex XIX |
- 1856 - 1 noiembrie, societatea privata StEG care preia linia Baziasi - Oravita, de la statul austriac, inaugureaza primul transport feroviar de persoane de pe teritoriul tarii.
- 1858 - se da în folosinţă calea ferată de la Timisoara catre Vârşeţ (Vršac) şi Jasenovo, unde se intersecteaza cu CF Bazias - Oravita.
- 1863 - 15 decembrie - intra in exploatare tronsonul Oravita - Anina si executa transporturi de marfuri cat si de calatori. Calea ferata si-a inceput santierul odata cu sectiunea Bazias-Oravita in 1847 dar complexitatea terenului a prelugit constructia pana in 1863, cu unele intreruperi. Calea ferata se intinde pe 33,4 km, are sapte gari, s-au necesitat executarea a 14 tuneluri cu o lungime totala de aproximativ 2084m, 10 viaducte cu o lungime de 843m, ziduri de sprijin ale versantilor precum si taieturi in munte pe o lungime de 21171m si este amplasata în partea de vest si central a Muntilor Semenic pe directia de la est la vest, linia ocoleste muntii de la Maidan – Bradisorul de Jos, traversand Valea Jitinului urca apoi la Carasova unde se apropie mult de Resita ca apoi sa coboare lin spre Anina. Iniitial a fost constructa ca cale ferata ingusta (C.F.I.) cu ecartament de 760 mm.
 |
| CF Oravita-Anina |
 |
| tunel pe linia C.F. Oravita - Anina |
- 1871-1874 - se construieste prima cale ferata care leaga orasul Resita de Voiteg, de asemenea, in 1873 se finalizeaza si tronsoanele industriale Resita - Secul (12,4km) si Bocsa - Ocna de Fier (8,2km). Toatele liniile au avut un encartament ingust de 948mm. In perioada 1907-1908 tronsonul Resita - Bocsa - Voiteg trece si la encartament normal.
- 1872 - În 1872 la Resita se produce prima locomotivă, denumită „Resicza”, avînd numărul de circulație 2 (numărul 1 fiind atribuit locomotivei „Szecul” fabricată la Viena), cu ecartament de 948 mm, proiectată de John Haswell - directorul fabricii de locomotive „St. E. G." din Viena, locomotivă destinată transporturilor interne uzinale.
- 1876 - 23 octombrie - se inaugureaza tronsonul feroviar (C.F. 900) Timisoara - Lugoj - Caransebes
- 1878 - 20 mai - se extinde calea ferata Timisoara - Lugoj - Caransebes pana la Orsova cu trecere prin Baile Herculane.
- 1879 - 1 mai se realizeaza interconectarea caii ferate Timisoara - Caransebes - Baile Herculane - Oravita - cu Regatul Romaniei prin legatura Orşova-Vârciorova.
- 1908 - 11 noiembrie - intra in exploatare linia simpla neelectrificata de cale ferata (C.F. 917) Caransebeș-Bouțari
- 1909 - 1 februarie - se inaugureaza linia (Resita) Berzovia - Oravita (C.F. 923)
- 1909 - 1 mai - se da in exploatare si sectiunea Bouțari - Hateg - Subcetate (C.F. 917 - C.F. 211). Datorita declivitatii foarte mari de pana la 50mm/m, pe distanta Bouțari-Sarmizegetusa, circulația trenurilor se efectua pe linie cu cremalieră. tracțiunea a fost asigurată pe întreaga distanță de locomotive cu abur.
- 1911 - intre in exploatare C.F.F. Anina-Megiureca-Valea Caraşului, având lungimea de 18 km si encartament de 700mm.
- 1913 - C.F.I. Oravita-Anina este modificata in linie cu ecartament normal.
- 1938 - 15 octombrie - intra in exploatare linia simpla neelectrificata Resita - Caransebes (C.F. 915)
- 1941-1945 - Se extinde linia de cale ferata ingusta Anina - Megiureca - Valea Carasului pana la Portul Secu, unde de acolo face legătura cu vechea linie Secul-Reşiţa. Linia are un encartament de 700mm iar la Portul Secu necesita transbordarea marfurilor pe linia invecinata cu encartament de 948mm. Sina a fost prelungita in doua tronsoane Comarnic (km 16) – Topliţa (km 21) – Padina Goală (km 22,7) în 1941-1945 şi La Pini (Cota 603) – La Sălcii – Portul Secul (km 37) în 1942-1945, intalnirea celor doua avand loc la Padina Goala. În timp, liniei Secul-Anina i-au mai fost adăugate numeroase ramificaţii pentru transportarea lemnului. Acestea au fost, conform celor doi autori austrieci: Megiureca – Jervanu (km 6) – Izvorul Iovii (km 8), construită în 1909 şi desfiinţată în 1971; Izvorul Iovii – Izvorul Mare (5 km), construită în 1909, i-au mai fost adăugaţi 2,5 km în 1927, fiind desfiinţată în 1971; alte cinci scurte ramificaţii, cu lungimi cuprinse între 0,5 şi 2 km, în 1927; Megiureca – Terie (4 km), construită în 1941 şi desfiinţată în 1962; Comarnic (0,5 km); Padina Goală – Cioaca Mare, două legături totalizând 1 km, în 1946.
- 1971 - primele linii electrificate in judet C.F 900 - Caransebes - Orsova si C.F. 915 - Caransebes - Resita.
- 1974 - se continua electrificarea pe traseul C.F. 900 - Caransebes - Lugoj
- 1978 - tronsonul de cale ferata dotat cu cremaliera, Bouțari - Sarmizegetusa (C.F. 211) este închis circulației trenurilor de călători.
- 1983 - se construieste triajul Caransebes, ce este in cea mai mare parte electrificat (C.F. 900)
- 1995 - Se închide tronsonul de cale ferata Sarmizegetusa - Hațeg (C.F. 917) pentru circulația trenurilor de călători, și anume Sarmizegetusa - Hațeg,
- 2000 - linia de cale ferata CF 917 pe distanța Bouțari - Hațeg este dezafectata și trecută în administrarea SAAF. În prezent pe distanța Caransebeș - Bouțari circulă trenuri de călători și marfă iar pe segmentul Hațeg - Subcetate, ocazional, doar transport de marfă.
LEGENDA:
verde - cai ferate dezafectate intre 1985-2018
negru - cai ferate neelectrificate existente
rosu - cai ferate electrificate existente
maro inchis - cai ferate inguste neelectrificate
bleu - cai ferate inguste dezafectate
galben - tuneluri de cai ferate
galben deschis - semituneluri cu estacade
portocaliu - viaducte de cale ferata
maro deschis - tuneuri abandonate de cai ferate
rosu - cai ferate electrificate existente
maro inchis - cai ferate inguste neelectrificate
bleu - cai ferate inguste dezafectate
galben - tuneluri de cai ferate
galben deschis - semituneluri cu estacade
portocaliu - viaducte de cale ferata
maro deschis - tuneuri abandonate de cai ferate
Bibliografie:
Comentarii
Trimiteți un comentariu