Cai ferate din Valcea, de la inceputuri pana in prezent.

Publicat de
Istoria cailor ferate din judetul Valcea.

Gara veche Ramnicu Valcea
1887 - 2013
  • 1887 - pe 20 iunie se inaugureaza tronsonului Drăgășani – Râmnicu Vâlcea (CF 201). Gara Ramnicu Valcea data din acelasi an, si a fost pastrata in starea originala chiar si in perioada comunista pana cand a fost demolata in 2013, deoarece nu fusese inclusa ca monument istoric, pentru a fi inlocuita cu una moderna, fara forma. 
    Gara noua - Ramnicu Valcea
  • 1890 - calea ferata ingusta (CFI) Vaideeni - Babeni este finalizata si intra in exploatare. Linia avea rolul de a transporta busteni din munti pana la Gara Babeni. Aceasta urma initial traseul Babeni - Frânceşti – Genuneni – Foleşti – Tomşani – Horezu – Vaideeni – Atârnaţi, urcând efectiv în munte. La finalul anilor '60, odata cu inaugurarea platformei chimice de la Govora, traseul este partial modificat astfel trenurile nu mai ajung la Horezu ci de la Tomsani linia este deviata catre cariera de calcar de la Bistrita. In aval, la Babeni, linia este prelungita pana la platforma chimica. 
    Podul vechi de la Proieni - 1901
  • 1897 - 1901 - perioada in care s-a construit linia de cale ferata Ramnicu Valcea - Podu Olt. Acest proiect a fost executat si supraveghet de catre inginerul Mihail M. Râmniceanu, absolvent al scolii de poduri şi şosele de la Bucureşti, diplomat al scolii de poduri şi şosele din Paris. De exemplu, podul de la Proieni – Brezoi - 256m, a fost proiectat în 1899, în Atelierele Daydé & Pillé din Paris si a fost adus pe bucăţi, de asemenea s-a executat tunelul din zona Brezoi cu o lungime de aproximativ 179m.
  • 1902 - se finalizeaza si inagureaza tronsonul de cale ferata ce traverseaza Valea Oltului. Ramnicu Valcea se conecteaza feroviar pentru prima data cu Sibiu.
  •  1908 - se inaugureaza tronsonul de 6 km: Râureni – Mina de sare – Ocnele Mari – Ocniţa pentru a facilita transportul muncitorilor dar si a sarii intr-un mod facil. La finalul anilor '60 sectiunea Ocnita - Ocnele Mari este inchisa datorita noilor metode de transport a sarurilor prin conducta catre platforma chimica Govora. Astazi nici sectiunea Ocnele Mari - Raureni nu mai este folosita de mai bine de 10 ani.
  • 1909 -  calea ferata ingusta (CFI) Lotru - Brezoi - Malaia - Voineasa intra in exploatare. Linia era folosita in special pentru exploatarile forestiere si miniere de pe valea Lotrului dar si ca singur mijlor de transport decent, avand in vedere ca actualul DN7A era doar o ulita de pamant in acea vreme. Linia ferata si-a pierdut din importanta odata cu asfaltarea drumului, pe la finalul anolor '60 iar imediat dupa aceasta perioada a urmat amenajarea hidroenergetica din bazinul Lotru, ce a impus constructia barajelor Malaia si Bradisor, situatie ce a dus la scufundarea traseului caii ferate, astfel ca linia ramanea functinala doar de la Brezoia pana la Gura Lotrului. Dupa 1992 toate trenurile au fost sistate iar sinele ridicate in anul 2000. Intre timp podul ce traversa raul Lotru s-a daramat si doar cel de pe raul Olt mai sta marturie a acestei magistrale feroviare. 
  • 1979 - demareaza lucrarile pentru constructia tronsonului de cale ferata Valcele - Ramnicu Valcea (Bujoreni) in lungime de 38,6 km, ce ar fi scurtat cu 116 km dinstanta dintre Bucuresti si Sibiu. Pe raza judetului Valcea se regasesc urmatoarele lucrari de arta: Viaduct Gibesti - 230m, Vaduct Samnic - 540m si Viaduct Samnicel - 400m. Pe raza judetului Arges se regasesc lucrarile de arta: Viaduct Topolog cu o lungime de 1440m (locul 1 in tara) si aproxiamtiv 50m inaltime, tunelul Gibei - 2250m (locul 4 in tara) si tunelul Plostina - 1950m (locul 5 in tara). Din pacate santierul este oprit imediat dupa 1990 iar liniile de cale ferata demontate in 2004 sub administratrea PSD condusa de Adrian Nastase. Nici pana astazi nu se stie unde au disparut cei 38 km de linii de cale ferata.
  • 1981 - decembrie - s-a dat în folosință segmentul de linie dublă neelectrificată situat între stațiile Cozia și Râmnicu Vâlcea. Acest tronson este situat, între stațiile Cozia și Călimănești, mai sus decât vechiul tronson construit la sfârșitul secolului al XIX-lea sub conducerea ing.Mihai Râmniceanu, datorită construirii lacului de acumulare aferent hidrocentralei Turnu. Aceasta noua cale a dus la constructia mai multor tunele: tunel Turnu lina 1 - 734m si lina 2 - 776m, tunel Manastirea Turnu (pentru 2 linii) - 571m, tunel Lotrisor - lina 1 - 613m si linia 2 - 716m, tunel Carligul Mare - linia 1 - 1113m si linia 2 - 1211m.
  • 1987 - se inagureaza CF 205 Babeni - Alunu, linia a fost construita intre anii 1982 si 1987 si a fost deschisa ca si linie industriala pe un singur fir, cu o lungime de 41 km. Ulterior linia a fost folosita si pentru trasnportul de persoane, pana in decembrie 2014, cand a fost sistata datorita numarului redus de calatori. Linia este strabatuta de 4 tunele: Grosi - 760m, Cerna - 960m, Copaceni - 938m si Berbesti - 845m. Din pacate zona pe care o traverseaza aceasta cale ferata este foarte instabila, alunecarile de teren fiind la ordinea zilei si astfel viteza de deplasare pe tronson este foarte redusa, pentru a evita accidentele feroviare ca cel din 2005 cand un tren marfar a deraiat si a necesitat inchiderea liniei pentru cateva luni.
  • 1987 - demareaza lucrarile pentru conectarea CF 205 (Băbeni–Alunu) cu CF 202 (Târgu Cărbunești–Seciurile) pe sectiunea Alunul - Seciuri, in lungime de doar 8 km. Odata realizata aceasta conexiune, alaturi de tronsonul Vâlcele - Bujoreni Vâlcea, distanta parcursa de trenuri intre Bucuresti si Petrosani s-ar fi redus cu 91 km. S-a reusit executarea partiala a terasamentului, pilonii viaductului Alunu - 330m, tunelurile Rosia - 128m si Seciuri - 716m au fost executate complet iar tunelul Dobra doar pe o distanta de aproximativ 550m, scutul folosit la sapat ramanand captiv in subteran si dezmembrat in mare parte pentru fier vechi astazi. Lucrarea a fost sistata in 1990 si de atunci toate s-au degradat datorita alunecarilor de terenuri antrenate de exploatarile carbonifere din zona cat si de furturile realizate de localnici.

    LEGENDA:

    verde - cai ferate dezafectate intre 1985-2018
    negru - cai ferate neelectrificate existente
    rosu - cai ferate electrificate existente
    maro inchis - cai ferate inguste neelectrificate
    bleu - cai ferate inguste dezafectate
    galben - tuneluri de cai ferate
    galben deschis - semituneluri cu estacade
    portocaliu - viaducte de cale ferata
    maro deschis - tuneuri abandonate de cai ferate

    Bibliografie:









    Comentarii

    Trimiteți un comentariu