Cai ferate din Cluj, de la inceputuri pana in prezent.

Istoria cailor ferate din judetul Cluj.

• 1867 - dupa ce in 1858 Oradea este conectata pentru prima data la reteua feroviara a Ungariei, Parlamentul de la Budapesta voteazã un nou program de constructii pentru 25 de cãi ferate, intitulat Reteaua de cãi ferate din Ungaria, în care, la punctul 2, apare constructia cãii ferate Oradea – Cluj – Brasov. 

• 1868 - Societatea Cailor Ferate Maghiare de Est. condusă de antreprenorul englez Charles Waring primeste concesiunea de constructie a tronsonului Oradea – Cluj – Brasov.

• 7 septembrie 1870 - primul tronson Oradea - Cluj este inaugurat.

• 14 august 1873 - tronsonul Cluj - Lunca Muresului (Razboieni) este finalizat si inaugurat, ceva mai tarziu deoarece traseul a necesitat constructia mai multor tunele pe traseu.

• 1876 - Societatea Cailor Ferate Maghiare de Est este naționalizată, iar calea ferată Oradea - Cluj–Războieni a fost preluată de către compania feroviară maghiară de stat MÁV.

• 15 septembrie 1881 - compania feroviară locală Számostalbahn construieste prima linie din istoria lor, intre localitatea Apahida, desprinsa din magistrala Cluj–Războieni, către Dej.

• 1883 - Turda este conectata la magistrala feroviara Cluj-Razboieni in dreptul orasului Campia Turzii. Initial Turda trebuia conectata direct la magistrala in detrimentul Campiei Turzii dar datorita latifundiarilor din oras care s-au opus initial proiectului s-a ajuns la aceasta solutie actuala, care ulterior a afectat dezvoltarea economica a orasului.

• 1886 - calea ferata Dej - Bistrita este deschisa circulatiei.

• 1890 - calea ferata Dej - Zalau isi deschide portile pentru calatori.

• 1898 - in acest an este inagurata calea ferata Huedin - Calatele.

• 20 iunie 1912 - calea ferata ingusta (encartament 760mm) Turda-Abrud in lungime de 93 de km este inaugurata. Ea strabatea orasele Turda, Baia de Aries, Campeni, Rosia Montana si Abrud. Calea ferata merge in paralel cu raul Aries si traversa DN75 de 22 de ori iar de la Campeni calea ferata intra pe valea Abrudului si mergea paralel cu DN74A. Linia a fost folosita pentru transportul calatorilor cat si pentru transportul de marfa, in special lemnul exploatat in Muntii Apuseni. Trenul mergea cu maxim 40 km/h si calatoria dura in jur de 5-6 ore.

• 1918 - Odata cu finalizarea primului razboi mondial Transilvania trece sub componenta Romaniei si astfel sistemul feroviar devine propietatea CFR. 

• 1938 - tronsonul Apahida - Razboieni este extins la 2 linii

• 1940-1944 - in urma Dictatului de la Viena calea ferata Oradea - Cluj - Dej trece sub administrarea Ungariei. 

• 1947 - tronsonul Apahida - Cluj este extins la 2 linii

• 1978 - tronsonul Apahida - Dej este extins la 2 linii

• 1980 - tronsonul Cluj - Dej devine prima sectiune de cale ferata electrificata din judet, de asemenea sectiunea Dej - Ileanda (spre Zalau) este extinsa la 2 linii

• 1983 - tronsonul Cluj - Poieni (spre Oradea) este extins la 2 linii 

• 1997 - tronsonul de cale ferata Huedin - Calatele este scoasa din circulatie linia fiind dezmembrata incepand cu anii 2000. In acelasi an se ia decizia de inchidere a liniei inguste Abrud - Turda din cauza nerentabilitatii, in prezent mare parte din calea ferata a fost dezafectata.

• 2006 - Consiliul Judetean Alba reuseste sa declare tronsonul de cale ferata ingusta dintre Abrud si Vidolm monument istoric. Intre timp Intre Abrud si Campeni functioneaza trenuri de tip Mocanita sustinute cu greu de catre asociatia S.C. Calea Ferata Ingusta SRL

• decembrie 2008 - proiectul de dublare și de electrificare a întregului tronson Cluj-Oradea a fost trecut în programul de guvernare al noului guvernului Boc însă datorita crizei economice ce loveste Romania nu a fost pus în practică.

• 2014 - se reuseste inscrierea intregului traseu de cale ferata ingusta Turda - Abrud in categoria monument istoric si astfel linia intra in conservare oficiala iar astazi se incearca atragerea de fonduri nerambursabile pentru redeschiderea liniei pe toata lungimea ei.

• 2018 - CFR scoate de la naftalina proiectul de extindere la cale ferata dubla si electrificata a tronsonului Cluj - Oradea demarand inca un studiul de fezabilitate in acest sens. Se estimeaza o investitie de 1 miliard de euro pentru cei 152 de km intre cele doua localitati. 228 milioane de euro pentru electrificare si 643 milioane euro pentru dublarea si reabilitarea liniei de cale ferata. Exista sanse ca U.E. sa ofere o mare parte a fondurilor necesare investitiei. 

Harta liniilor de cai ferate actuale si disparute din judetul Cluj (descarca fisier .kmz)

LEGENDA:

verde - cai ferate dezafectate intre 1985-2018

negru - cai ferate neelectrificate existente
rosu - cai ferate electrificate existente
galben - tunele de cale ferata
bleu - cale ferata ingusta dezafectata

Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Oradea%E2%80%93Cluj
https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Cluj%E2%80%93R%C4%83zboieni
https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_Apahida%E2%80%93Dej
https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Iulianu/Calea_ferat%C4%83_Huedin-C%C4%83l%C4%83%C5%A3ele
https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_%C3%AEngust%C4%83_Turda-Abrud
https://ziuadecj.realitatea.net/economie/linia-ferata-de-1-miliard-de-euro-dintre-cluj-si-oradea-scoasa-de-la-sertar--171542.html