Cai ferate din Bucuresti si Ilfov, de la inceputuri pana in prezent.

Istoria căilor ferate din București și Ilfov.

Te-a interesat vreodată cum a debutat prima cale ferată din București? Știai că prima gară din București nu mai este folosită astazi? Ți-ai fi putut imagina că de la Gara de Nord trenurile ajungeau până la Gara Filaret prin oraș? Stiai ca de la Gara Baneasa se putea ajunge direct prin oras pana la Gara Obor si de acolo pana la Gara Titan? Vrei sa afli toata istoria sistemului feroviar din Bucuresti si Ilfov? Vrei sa vezi cum arata harta sistemului feroviar din Bucuresti in trecut?

• 13 septembrie 1865 - se aproba in parlament costructia primei cai ferate de pe teritoriul Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești. Contractul este atribuit companiei fondate de inginerii britanici John Trevor Barkley şi John Staniforth, acestia urmand sa construiasca şi sa exploateze calea ferată ce urma să lege oraşul Bucureşti cu portul dunărean Giurgiu\

• septembrie 1866 - Parlamentul Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești aproba construcţia unei linii de aproximativ 1000km lungime, ce se intinde de la Vârciorova până la Roman, care să trecă prin Piteşti, Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi şi Tecuci, toate oraşe importante la acea vreme. Construcţia a fost încredinţată consorţiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe etape. Primul tronson: Piteşti - Bucureşti - Galaţi - Roman, a fost deschis la 13 septembrie 1872, iar tronsonul Vârciorova - Piteşti pe 9 mai 1878. 

• 10 septembrie 1868 - Piatra de temelie pentru Gara de Nord a fost pusă în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor.

• octombrie 1868 - in portul Giurgiu ajungeau primele 2 locomotive cu abur de pe teritoriul tari fabricate la uzinele engleze „Canada Works-Birkenhead“ şi botezate 1-Sabaru şi 2-Giurgiu. 

• 7 septembrie 1869 - din Gara Filaret, botezată după mitropolitul Filaret al II-lea, pleaca primul tren. La bordul trenului s-a aflat insusi Principele Carol, îndeplinind astfel cuvântul dat în faţa poporului, acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.

• 31 octombrie 1869 - are loc ceremonia oficiala de inagurare a caii ferate Bucuresti - Giurgiu. Traseul avea o lungime de 67 km si se parcurgea intr-o ora si jumatate, trenurile circuland cu viteze de pana la 45 km/h.

• 13 septembrie 1872 - Gara de Nord este inaugurata oficial ca si gara componenta in cadrul marei magistrale Roman-Galați-București-Pitești cu o lungime de peste 600km si 39 de statii. Pe atunci se numea Gara Targovistei deoarece Calea Grivitei de astazi era denumita Calea Targovistei. Abia in 1888 gara este redenumita Gara de Nord. Gara avea 7 linii la data inagurarii.

• decembrie 1872 - se inaugureaza linia de tren  Gara de Nord - Grozavesti - Gara Regala Cotroceni, ce deservea initial doar trenurile regale.

• 1 februarie 1903 - Gara de Est (Obor) este inaugurata, aceasta comunica cu Gara de Nord si avea ca scop initial deservirea oborului din zona.

• 1911 - Linia de cale ferata Titan Sud–Oltenița (actuala magistrala 801) este infiintata, odata cu aceasta si statia Titan Sud (fosta 23 August pana in 1998). Trenurile aveau acum posibilitatea de a ajunge pana la Gara Obor, asta s-a intamplat pana undeva in jurul anilor '50-'60 deoarece linia a fost intrerupta ulterior. Începând cu data de 22.03.2012, linia este operată de S.C. Transferoviar Călători S.R.L.

• 1925 - Cincinat i. Sfintescu realizeaza studiul: "ASUPRA LINIE FERATE TRAVERSAND CAPITALA DEALUNGUL DAMBOVITEI" ce ar fi presupus constructia a 3 gari in paralel cu Dambovita, linia s-ar fi desprins din zona Triaj Bucurestii N

  

  Proiect  feroviar 1925
  Cincinat Sfintescu

  
  oi, ar fi traversat linia Gara de Nord - Grozavesti si s-ar fi unit cu Dambovita undeva prin dreptul compexului comercial Orhidea iar de aici ar fi urmat traseul raului pana la Glina. Cele trei statii principale ar fi fost Elisabeta (Pod Eroilor). Justitiei (Piata Unirii) si Abator (Mihai Bravu - Vitan).

Harta 1926 - caile ferate din Bucuresti

• 1928 - Gara de Nord a fost extinsa treptat pana a ajuns sa detina 6 linii pentru plecari si 4 linii pentru sosiri dar si asa insuficiente datorita traficului foarte mare de pasageri.

• 1930-1932 - Gara de Nord este modernizata si marita, cele 9 peroane au fost legate la capat pintr-un peron transversal lat si s-au extins numarul de linii de la 10 la 16, doua dintre ele fiind desfiintate ulterior.

• 16 iunie 1935 - o parte din tezaurul romaniei trimis in U.R.S.S. se intoarce in tara. In Gara Obor, din ordinul guvernului U.R.S.S., 17 vagoane de marfă, încărcate cu 1443 de lăzi care conţineau doar: titluri de proprietate, valori, acțiuni, obligaţiuni, titluri de credit, garanţii bancare, gajuri, ipoteci, etc. Singurele bancnote restituite Băncii Naționale a României au fost cele românești, în valoare totală de 198.000 lei. Cele 93,4 tone de aur (91 de tone in monede istorice de aur si 2,4 tone sub forma de lingouri) trimise in 1916-1917 catre Rusia ca sa fie protejate in timpul razboiului nu au mai fost restituite Romaniei nici pana in prezent. Valoarea tezaurului nereturnat de Rusia a fost evaluata la 3,2 miliarde de euro in 2011.

• 1936 - Gara Regala Baneasa este inaugurata pentru a deservii trenul regal. Ea funcționat ca gară regală până în anul 1947, momentul instalării Republicii. După 1950, gara a fost utilizată drept gară de protocol pentru „trenul prezidențial” (de fapt vechiul Tren Regal) al șefilor de stat ai României și pentru primirea oficialităților străine. Noile autorități din România au folosit-o ca gară prezidențială, pentru deplasările liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej, dar și pentru primirea altor delegații. 

• 1943-1944 - Scanare aeriana a zonei Centru - Garii de Nord, realizata de spionajul american in timpul celui de-al 2-lea razboi mondial pentru pregatirea bombardamentul din 4 aprilie 1944. 

• 4 aprilie 1944 - Trupele americane bombardeaza Bucurestiul la ora 13:30 cu ajutorul a 313 bombardiere si 119 avioane de vanatoare, tinta vizata: Gara de Nord si complexul de cladiri adiacente. Rezultatul este unul tragic pentru Romania: 2942 de morti si 2416 raniti, aproximativ 1000 de vagoane distruse, CET Grozavesti partial distrusa, cladirea garii scapa aproape intacta dar peroanele sunt facute zob, Atelierele CFR daramate complet, inclusiv buncarul antiaerian in care erau toti muncitorii adapostiti.

• 1959 - Gara București Basarab este infiintata in prelungirea Garii de Nord si avea ca scop preluarea traficului de calatori pentru trenurile personal de scurta distanta din orasele: Alexandria, Craiova, Pitești, Ploiești, Târgoviște sau Titu și este frecvent considerată ca anexă a Gării de Nord, aflată în imediata apropiere. Gara Basarab detine 4 linii si este conectata direct la Metroul din București, prin stația Basarab (Linia M1 si M4).

• 19 noiembrie 1960 - Gara Filaret a fost dezafectată și a fost transformată în autobază, deși inițial s-a propus amenajarea unui muzeu. În prezent în clădirea gării funcționează autogara Filaret in locul acesteia, la aproximativ 6 km, spre periferie, este inaugurata Gara Progresul pe amplansamentul unei fostei halte, gara detinea 4 linii.

• 16 februarie 1969 - se iangureaza noul sistem de electrificare a liniilor din Gara de Nord, de aici inainte trenurile electrice pot ajunge in cea mai mare gara din Bucuresti.

• 1969 - se desfiinteaza Gara Regala Cotroceni si linia de cale ferata ce duce la Gara de Nord prin curtea CET Grozavesti.

• 1984 - se inaugureaza Gara Cotroceni (gara pentru trenuri de marfa) ce deserveste zona APACA.

• 1990 - Odata cu caderea regimului socialist in Romania, sistemul feroviar cunoaste un declin puternic in ceea ce priveste viteza medie de circulatie, calitatea infrastructurii si a parcului rulant lucru ce a condus la diminuarea masiva a numarului de calatori ce folosesc sistemul.

Pod Gradistea (peste Arges) 

in 2007

Pod Gradistea (peste Arges)
 in 2016

 13 august 2005 - Podul de cale ferata ridicat pe vremea regelui Carol I de la Gradistea, peste raul Arges se prabuseste. Nici astazi, in 2018 podul nu a mai fost refacut. Un al doilea pod zace in ruina in paralel cu cel vechi, era podul construit in perioada lui Ceausesc dar care nu a apucat sa fie finalizat nici pana astazi. Acest pod era mai mare si mai inalt, fiind necesar datorita largirii albiei raului Arges odata cu inaugurarea canalului Dunare-Bucuresti. Astfel, cel mai vechi traseu din Romania (Principatele Romane), pe care timp de 136 de ani trenurile au circulat neincetat intre Bucuresti si Giurgiu se inchide.  

• 2006 - se inchide traficul de calatori pentru Gara Progresul datorita prabusirii podului de la Gradistea. Traseul catre Giurgiu este deviat prin Videle dar cu 58 de km mai lung. 

2007 - Gara Baneasa este temporar inchisa datorită lucrărilor în desfășurare la Culoarul IV Pan European (segmentul Arad-Constanța), atunci se inlocuiesc si podurile ce traverseaza DN1 si raul Colentina din Parcul Herastrau. Azi gara este folosita doar pe timpul verii pentru calatorii catre Constanta (trenuri litoral) desi in zona s-au construit multe cladiri de birouri, care ar putea beneficia de acest mijloc de transport in comun daca ar fi valorificat cum trebuie. 

2012 - in semn de reînnodare a bunei tradiții dinainte de 1947, Gara Regală Băneasa, gară cu semnificație istorică, este folosită periodic de Familia Regală a României ca punct de plecare și de sosire pentru călătoriile-simbol efectuate de A.S.R. Principesa Margareta cu Trenul Regal.

2017- din Gara Băneasa a plecat Trenul Regal care a transportat sicriul Majestății Sale Regele Mihai I al României la Curtea de Argeș, în cadrul ceremoniei funerare

Harta cailor ferate din București: acum poti urmarii evolutia si involutia cailor ferate din Bucuresti si Ilfov. Ai nevoie doar de aplicatia Google Earth pentru vizualizarea detaliata.

Harta liniilor de cale ferată actuale si disparute din Bucuresti si Ilfov (descarca fisier vectorial *.kmz)

LEGENDA:
 visiniu -  cai ferate dezafectate inainte de 1950

albastru - cai ferate dezafectate intre 1951-1985
bleu - cai ferate inguste dezafectate
mov - cai ferate dezafectate intre 1965-1985

verde - cai ferate dezafectate intre 1985-2018
negru - cai ferate neelectrificate existente
rosu - cai ferate electrificate existente
portocaliu - poduri de cale ferata
galben - tunele/pasaje subtrane de cale ferata

Bibliografie:

http://www.cfr.ro
https://bercenidepoveste.ro/gara-filaret-atunci-si-acum/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Filaret
https://evz.ro/garile-uitate-ale-capitalei-400905.html
https://evz.ro/capat-de-linie-pentru-prima-gara-a-bucurestiuluivideo-857057.html
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-16807977-analiza-cum-mergeau-trenurile-acum-140-ani-poveste-romani-unguri-austrieci-englezi-vremuri-scandaluri-rasunatoare-reusite-uimitoare.htm
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/gara-filaret-este-prima-gara-a-capitalei
http://trainz.uv.ro/maps/harta1.html
http://www.b365.ro/bucurestiul-nestiut-gara-cotroceni-multimedia_44334.html#n
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2014/08/gari-din-bucuresti-monument-istoric-gara-obor/
https://www.digi24.ro/stiri/economie/transporturi/podul-pe-care-nu-l-au-putut-repara-15-ministri-882479
http://ziarullumina.ro/actuale-si-foste-gari-ale-bucurestiului-109550.html
Constructii pentru Transporturi in Romania 1881 - 1981 - D. Iordanescu - C. Georgescu