JAFLU PADURILOR - EPISODUL 17 - CLUJ - VALEA DRAGANULUI

JAFLU PADURILOR - EPISODUL 17

CLUJ - VALEA DRAGANULUI 

Taierile de pe Valea Draganului au fost ceva mai relaxate ca si volum total, dar se poate observa faptul ca in regiune a ramas singura zona cu padure matura in cantitati mai mari (la Maguri-Racatau si in Parcul Natural Apuseni tot ce era mai bun s-a dus deja la joagar) si astfel taierile s-au accentuata in ultimii 2 ani, cu peste 1.250 hectare taiate.

Taieri de padure in perioada 1990-2017 pe Valea Draganului - Jud Cluj / Bihor.

Totalul taierilor din Valea Draganului se prezinta astfel:

	Episodul 17 - Valea Draganului - Cluj
	Interval de analiza	Suprafata taiata si neregenerata (Ha)	Suprafata taiata si in curs de regenerare (Ha)	Total suprafata taiata	% suprafata taiata din total suprafata analizata	% suprafata taiata in interval din total suprafata taiata
	< 2012	1.144	4.573	5.716	10,7%	68,4%
	2012-2015	677	715	1.392	2,6%	16,7%
	2015-2017	1.252		1.252	2,4%	15,0%
	Total interval	3.072	5.288	8.360	15,7%
	% din total suprafata taiata	36,7%	63,3%
	TOTAL SUPRAFATA DE PADURE ANALIZATA (Ha)				53.177
	VOLUM DE MASA LEMNOASA REZULTATA IN URMA TAIERILOR (m3)				1.880.888
	VALOARE MASA LEMNOASA LA PRETUL DE VANZARE ROMSILVA (€)				101.122.984

Inca odata, ca si la Oesti, Vidra sau Vidraru, se pericliteaza stabilitatea SISTEMULUI ENERGETIC NATIONAL prin taieri masive in amonte de marile lacuri de acumulare, lucru ce duce la colmatari rapide ale acestora datorita eroziunii accelerate.

Valea barajului Dragan - Cluj - taieri masive in amonte de lacul de acumulare.

Se taie si din zona peretilor de sustinere a barajului, zona a fost efectiv ciuruita in intervalul 2015-2017, nu exista nici o norma de prudenta sau siguranta cand vine vorba de profituri rapide cu orice pret.

Barajul Dragan - Floroiu - taieri de padure la baza peretilor de rezistenta ai corpului de baraj in perioada 2015-2017.

SISTEMUL HIDROENERGETIC DRAGAN-IAD - CRISUL REPEDE

Aici avem un sistem relativ complex prin care apa este deviata prin doua aductiuni secundare catre barajul Dragan si o a treia aductiune suplimentara, venita din lacul Lesu, care se revarsa direct in galeria de fuga a CHE Remetea si aduce un aport de putere pentru CHE Munteni 1.
.

Sistemul hidroenergetic Dragan-Iad - Cluj

Sistemul hidroenergetic Dragan-Iad - raul Crisul Repede - Cluj / Bihor - sistemul bazinului superior.

MICROHIDROCENTRALELE SI (IN)UTILITATEA LOR

Am tot mentionat cate ceva despre afacerile "baietilor destepti" cu CERTIFICATE VERZI (alea pe care le regasim pe facturile de energie electrica si pe care le platim luna de luna ca prostii ca acesti baieti sa isi incaseze "crema").

Microhidrocentralele fac parte din "energia verde" sau "curata" si astfel cine detine astfel de investitii primeste pe langa vanzarea de curent electric catre retea si "certificate verzi" (bani in plus pentru fiecare MW livrat). Pentru acest fapt. propietarii investitiilor respective, sunt foarte des acuzati ca turbineaza peste cotele impuse de agentia de mediu tocmai pentru a primii mai multi bani prin intermediul "certificatelor verzi"  dar in schimb ei distrug fauna si flora din regiune, mai ales daca sunt montate pe vai pure, virgine ale paraielor de munte.
Din pacate statul Roman nu are senzori de monitorizare a debitelor apelor in avalul acestor MHC-uri, astfel trebuie sa se bazeze pe corectitudinea operatorilor economici.

Uniunea Europeana a recomandat sa construim microhidrocentrale pe raurile din aval de munte, in zona de deal si campie, acolo unde mediul inconjurator a fost oricum afectat de activitatile zilnice ale oamenilor. Problema este ca in aceste zone apa are o cadere mai mica, deci au nevoie de investitii mai costisitoare pentru a produce acelasi volum de energie electrica. La munte, cu o investitie financiara mult mai redusa produci volume mai mari de energie datorita inaltimilor mai mari de cadere a apei prin conducte catre turbine. Acestea fiind spuse, "baietii destepti" se recurg la tot felul de tertipuri ilegale sau semilegale pentru a face rost de avizele necesare construirii unei microhidrocentrale in zone protejate de munte (DE CELE MAI MULTE ORI SI PE FONDURI EUROPENE) cu acordul institutiilor abilitate ale statului Roman (Apele Romane, agentia de mediu, ANRE, etc.)

Normal ca nici valea Draganului nu putea fi ferita de astfel de afaceri:

Avem 5 mari investitii de acest gen in regiune, ce aduc o contributie in sarcina maxima de 0,07% la puterea totala instalata a tarii si asigura un necesar anual de 0.034% din totalul consumat.

Daca am vrea cu adevarat sa marim productia in mod eficient, Hidroelectrica ar putea investii in constructia a 5 hidrocentrale cu o putere totala de aproximativ 100MW de la lacul de linistire Bulz (altitudine aprox 500m) pana la lacul de acumulare Lugasu (altitudine 220m). Oricum raul Crisul Repede este afectat permanent de barajul Dragan si astfel impactul asupra mediului este redus dar aduce un aport de 1% din totalul puterii instalate si 0,35%  din energia produsa anual.

DE 10 ORI MAI MULT DECAT ACTUALELE MICROHIDROCENTRALE CU UN IMPACT ECOLOGIC REDUS.

Cei 3 investitori sunt :

1) S.C. HIDROART S.R.L., cu sediul în loc. Alesd, adresa Str.Paraului,nr.17,cam.3, judeţul Bihor, cod poştal 415100, telefon 0760/680.001,0731/335.192, fax 0364/885178, cod fiscal RO17076534, înscris în registrul comerţului la nr. J5/811/15.05.2013

CIFRA DE AFACERI 2016 : 6.495.122 lei
PROFIT 2016: 593.715 lei
ANGAJATI: -

Aceasta companie a mai incercat in anul 2010 sa construiasca alte 5 microhidrocentrale pe raul Lotrioara - Jud. Valcea. Pana in acest moment acele MHC nu au fost construite.
http://apmsb.anpm.ro/documents/27013/2145136/SB+06_2010+SC+HIDROART+SRL.pdf/cbc32e25-bedf-40ab-af2c-19d72475bb12

2) S.C. SEB ENERGY S.R.L., cu sediul social în Municipiul Cluj-Napoca, Calea Dorobanților nr. 21, colț cu Pitești, nr. 1-3, ap 31, etaj 1, Birou 3, judeţul Cluj, tel. 0264 412 510, fax 0264 403 588, având Cod de Înregistrare Fiscală (C.I.F.) RO17937316, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj cu numărul J12/941/10.06.2010. cont bancar nr. RO33 RZBR 0000 0600 1477 2996/ROL deschis la Banca Raiffeisen Bank, Agenţia Cluj, str. Aviator Bădescu, nr. 1, Cluj-Napoca, deţinătoare a Licenţei de producere a energiei electrice nr. 1272/21.06.2013 eliberată de A.N.R.E., reprezentată legal prin Octavian Mănăstireanu, Director General/Administrator unic.

Adresa 2: B-dul.21 Decembrie 1989,nr.104,nr.104,Et.VII, ap.10,Cluj-Napoca, judet Cluj
Aurel Botezan  0758.023.732 aurel.botezan@sebenergy.ro

CIFRA DE AFACERI 2016 : 2.112.038 lei
PROFIT 2016: -482.541 lei
ANGAJATI: - 4

3) S.C. BETA ENERGIE REGENERABILA S.R.L., cu sediul social în Municipiul Cluj-Napoca, Str. Sinaia Nr. 29A, judeţul Cluj, tel. 0731 012 452, având Cod de Înregistrare Fiscală (C.I.F.) RO26769572, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj cu numărul J12/587/2010.

Adresa 2: Str. Emil Racovita, nr.35,ap.2, Cluj-Napoca, judet Cluj
Gheorghe Vajkovszki   gyengy.vajkovszki@gmail.com

CIFRA DE AFACERI 2016 : 1.290.236 lei
PROFIT 2016: 411.026 lei
ANGAJATI: - 1

Microhidrocentrale instalate pe Valea Draganului - Iad in perioada 2013-2014.