JAFUL PADURILOR - EPISODUL 8 - MARAMURES - SAPANTA

JAFUL PADURILOR - EPISODUL 8

MARAMURES - SAPANTA

Cu totii am auzit de Maramures si de zonele mirifice de pe aici, de oamenii ospitalieri si in primul rand de cimitirul vesel de la Sapanta dar cu siguranta nu am auzit de dezastrul forestier de la Sapanta cu un minus de 22,4% la inventarul padurilor din regiune in perioada 1990-2015.

Maramures - Sapanta - taieri de paduri in perioada 1990-2015


Suprafata totala impadurita analizata: 18.866 Ha

Taieri de paduri realizate inainte de 2011: 3.409 Ha

Taieri de paduri realizate in interval 2011 - 2015: 673 Ha

Total suprafata taiata pana in prezent: 4.082 Ha - (22,4% din totalul suprafetei analizate)

Padure regenerata (natural sau artificial) din 2003 pana in 2015 : 579 Ha

14,84% din totalul padurii taiate se afla in diverse stagii de regenerare

Suprafata de teren ramasa neimpadurita pana in 2015: 3.503 Ha

Volum masa lemnoasa rezultata in urma taierilor: 0,92 milioane m3 lemn *

Valoare masa lemnoasa la pret de vanzare a ROMSILVA: 49,92 milioane euro **

*Calcul realizat la o densitate medie de 225mc lemn / hectar
** curs euro 4,60 lei, luat in calcul pretul de referinta al ROMSILVA:  250lei/mc


Dupa taierea masiva a padurilor din zona a urmat si afectarea suplimentara a starii naturale a vaii raului Sapanta prin instalarea microhidrocentralei cu acelasi nume.
Microhidrocentrala Sapanta - 9,88MW construita de Espe Energia (consortiu italian)

Cei de la Espe Energia au investit nu mai putin de 20 de milioane de euro in 2011, pentru a construi aceasta microhidrocentrala. Ei nu se fac vinovati de taierile de padure din zona, tevile aductiunilor fiind ingropate sub drumurile forestiere din zona. Din poza, se poate observa ca au construit bazinele de captare intr-o zona in care toata padurea a fost taiata, fara sa-si faca griji de colmatarea acestora.
Posibil ca nu sunt prea interesati de acest aspect avand in vedere ca centrala lor are o putere instalata frumusica (9,88MW) si vor recupera investitia in 5-6 ani cu ajutorul certificatelor verzi. 

S-au limitat la pana in 10MW putere instalata ca centrala sa fie considerata microhidrocentrala, daca depaseau aceasta putere nu mai erau eleigibili pentru sisteme sustenabile si nu ar fi primit certificatele verzi.

Aceasta microhidrocentrala are cea mai mare putere instalata in randul investitorilor privati din sectorul hidroenergetic romanesc si este si cea mai mare investitie privata in acest domeniu pana in prezent.

http://www.espegroup.com/en/category/press-area-en/comunications/

Ce am cu microhidrocentralele amplasate in zona de munte (zone inalte)? 

Orice dig ai plasa in albia unui rau ii opreste sau ii schimba starea lui naturala de curgere, lucru ce duce la afectarea faunei si florei din regiunea respectiva. In general pana la 75% din volumul apei de pe raul respectiv este trimisa prin pamant prin intermediul aductiunilor (tevilor) pe kilometri intregi pana la centrala hidroelectrica, ceea ce inseamna ca pe distanta tevilor respective, animalele, plantele si pestii ce traiesc in zona raman cu o cantitate redusa de apa cu care sa se descurce. Sa zicem ca asta nu ar fi chiar asa de grav daca s-ar asigura acest debit minim de servitute, dar de foarte multe ori organizatiile ecologiste vin cu dovezi cum ca propietarii acestor instalatii nu respecta nici aceasta norma, preferand sa turbineze tot volumul de apa pentru profituri mai mari iar statul in mod voit sau in incapacitate de resurse se face ca ploua sau mai aplica cate o amenda pe ici pe colo. Nu spun ca cei de la Espe ar practica astfel de politici, cel putin pana in acest moment nu am astfel de informatii dar oricat ar sustine ei ca au montat scara de pesti pentru circulatie si ca mediul nu a fost afectat nu este adevarat atata timp cat cea mai mare parte a apei ajune in conducte. 

Iar pentru cei ce tot sustin ca astfel de investitii nu afecteaza cu nimic animalele sau pestii din zona, ii invit alaturi de directorii si patronii de microhidrocentrale ca sa-si doneze 75% din castiguri / profituri catre diverse cauze si sa vedem daca sunt afectati sau nu. 

Sugiestia U.E. pentru constructia de
 microhidrocentrale in proiectul Restor Hydro (in zona de deal si campie). 
Nu spun nu, avem nevoie de energie electrica dar nu in MUNTI, asa cum au fost construite la noi majoritate microhidrocentralelor noi. Interesant de urmarit unde propune proiectul RESTOR HYDRO, finantat de Uniunea Europeana, sa ne construim aceste microhidrocentrale: in zona de campie si deal, ci nu in VARFUL MUNTILOR.

site harta:
http://www.asociatiamhc.ro/restor-hydro
Realitatea din Romania, microhidrocentralele "ecologice"
au distrus toate raulrile de munte iar noi platim 10% din factura de
 energie pentru certificatele lor verzi..

Si acum sa urmarim harta http://www.raurileromaniei.ro/harta/
realizata de organizatia WWF, ce se ocupa cu protectia mediului:

Si ce sa vezi, APROAPE TOATE MICROHIDROCENTRALELE noi au fost construite in MUNTI, acolo unde U.E. a recomandat sa nu facem asta.

DE CE? Simplu, cadere mare, teava mica investitii reduse, afaceri amortizate rapid si profituri pe masura.

AFACEREA MICROHIDROCENTRALA: pentru baieti destepti... platite din banii prostilor.

Acum, legat de microhidrocentrala celor de la Espe Energia, intradevar priveaza valea Sapantei de volume mari de apa pe o distanta de aproximativ 5km (datorita conductei suberane) si este amplasata deasupra tuturor zonelor cu asezari umane (factori de poluare). Pentru acest aspect, consider ca aduce un prejudiciu ridicat naturii, deoarece a fost afectat un rau partial virgin. Acum. pentru a veni si in apararea lor (sunt un sustinator convins pentru exploatarea raurilor in scop energetic dar in mod sustenabil),  avand in vedere faptul ca in sarcina maxima poate genera pana la 10MW si poate produce anual undeva la 17 Gwh/an o transforma intr-o componenta bunicica pentru productia energetica nationala iar din punct de vedere al locatiei, este amplasata in zona deluroasa, daca stam sa ne luam dupa cota bazinelor de captare (aproximativ 650m altitudine) si coboara pana la aproximativ 370m altitudine, in zona centralei.

Comentarii

  1. Articol scris din spatele biroului fara sa cunoașteți realitatea din teren. Păcat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si cu ce anume am gresit? Ce realitate am ratat? Sustineti ca pozele sunt trucate de Google? Ca alta treaba nu au, fix in zona Romaniei au stat sa trucheze poze!!!. Acele perimetre notate nu sunt perimetre taiate dupa 1989??? am urmarit poze satelit din 1986 pana in 2015, separ de taierile realizate inainte de 1989. Da, intradevar, posibil azi, in 2018, ca multe dintre zonele notate ca si neimpadurite in 2015 sa fi intrat in procesul de regenerare dar pana cand nu am poze noi, mai recente, asta relatez (realitatea din 2015). Din pacate in 2015, chiar daca excludem zonele regenerate sau neregenerate, in perimetrul analizat 22,4% din suprafata impadurita s-a taiat in perioada 1989-2015, ceea ce conduce la concluzia >>> doar 77,6% din suprafata impadurita ramanea ocupata de paduri mature in 2015 (cel putin cu o vechieme de minim 30 de ani).

      Ștergere
    2. In ceea ce priveste taierile de pădure este posibil sa averi dreptate, nu cunosc, dar eu m-am referit la articolul despre MHC Sapanta unde spuneti ca s-a tăiat pădurea pentru construirea captarior, ceea ce nu este adevărat, ca investiția se recuperează in 5-6 ani, probabil ati calculat certificatele verzi pe puterea instalata nu pe producția reală. Acesta este motivul pentru care am spus ca probabil ati scris articolul din spatele biroului fara o documentare obiectiva. Oricum, puteri continua informarea publicului, dar ceva mai documentat, daca se poate.
      Mult succes.

      Ștergere
    3. 1) am sa reformulez articolul ca sa se înțeleagă mai clar. Nu am acuzat compania Espe ca ar fi taiat padurile, erau deja tăiate în zona, când centrala a fost construita. Ma refeream la faptul ca investiția pare riscanta din aspectul colmatarii bazinelor de captare pe fondul eroziunii accelerate a versantilor. Dezastrul 2, la care ma refeream, este faptul ca un rău de munte a fost scos din circuitul natural prin blocarea și captarea debitelor în aductiuni prin intermediul acelor bazine de captare. Indiferent ce scara de pești montezi, mișcarea și dezvoltarea normala a faunei în zona este îngreunată. Pentru asta am folosit termenul "dezastrul 2" . Avem zeci de râuri în aval, distruse de marile baraje, e acolo potențial enorm de exploatare dar na, acolo trebuie instalate centrale mai mari, diguri uriase, care sar de cele mai multe ori peste puterea de 10mw. Știu ca fără certificate verzi nu prea mai e rentabila afacerea, amortizarea investiției se duce pe 30-40 de ani iar costurile de implementare devin enorme. Sincer, prefer sa ne lipsim de cele câteva sute de microhidrocentrale instalate pe râuri montane, cu o putere totala de aprox 700mw în detrimentul finalizării salbelor de hidrocentrale pe Argeș, Siret, Mures, Olt, Sebeș. Vor compensa cu ușurință "marea" producție a microhidrocentralelor actuale. Iar legat de datele producției anuale realizate, nu le-am putut procura de pe nicaieri deoarece firma este una privata și nu este obligata sa publice aceste informatii.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu