VIDRARU - FAGARAS - ARGES
Analiza a fost realizata pentru bazinul superior al raului Arges pana la Arefu.
Perioada de analiza pentru taierile de padure din regiune: 2011-2015
Suprafata totala impadurita analizata: 71.366 Ha
Taieri de paduri realizate inainte de 2011: 5.440 Ha
Taieri de paduri realizate in interval 2011 - 2015: 1.904 Ha
Total suprafata taiata pana in prezent: 7.344 Ha - (10,30% din totalul suprafetei analizate)
Padure regenerata (natural sau artificial) din 2003 pana in 2015 : 2.550 Ha
34,72% din totalul padurii taiate se afla in diverse stagii de regenerare
Suprafata de teren ramasa neimpadurita pana in 2015: 4.794 Ha
Volum masa lemnoasa rezultata in urma taierilor: 1,08 milioane m3 lemn *
Valoare masa lemnoasa la pret de vanzare a ROMSILVA: 58,63 milioane euro **
*Calcul realizat la o densitate medie de 225mc lemn / hectar
** curs euro 4,60 lei, luat in calcul pretul de referinta al ROMSILVA: 250lei/mc
 |
| Taieri de paduri in regiunea Vidraru - Fagaras - Arges 1990-2015 |
Datorita taierilor excesive de paduri se accelereaza si gradul de colmatare al lacurilor de acumulare din regiune. De exemplu lacurile de acumulare din aval de Vidraru sunt complet octurate, la Oiesti din 2012, datorita colmatarii la 100% s-a inceput constructia unui by-pass al acestui lac deoarece functia lui a devenit inutila.
De asemenea lacurile din aval de Oiesti, Cerbureni si Curtea de Arges se apropie de colmatre totala. Problema acolo consta in faptul ca se pericliteaza alimentarea cu apa potabila a orasului Curtea de Arges. Din aceste 2 lacuri se alimenteaza orasul iar umplerea acestora cu namol va afecta calitatea si capacitatea de alimentare a retelei orasului.
Gradul de colmatare al lacurilor de pe valea Arges-ului se prezenta astfel:
| Sucursala | Acumularea | Volumul initial [mil. mc ] | Volum actual [mil. mc ] | Volum colmatat [% ] | Perioada masuratorilor | ||
| Arges | Vidraru | 465,00 | 442,00 | 5% | 2003 | ||
| Cumpana | 0,262 | 0,139 | 47% | 2003 | |||
| Valsan | 0,175 | 0,081 | 54% | 2003 | |||
| Doamnei | 0,582 | 0,234 | 60% | 2003 | |||
| Oiesti | 1,77 | 0,09 | 95% | 2003 | |||
Sistemul hidroenergetic Arges superior este unul complex si este costruit dintr-un baraj central (Vidraru) si alte baraje si aductiuni secundare ce capteaza o multitudine de rauri invecinate.
Puterea totala instalata in acest sistem energetic poate ajunge la 417 MW si asigura in perioadele de varf pana la 4% din totalul retelei si poate genera anual pana la 801.9 GWh, aproximativ 1.2% din totalul energiei electrice produse anual in Romania.
 |
| Sistemul hidroenergetic Arges |
Cumpanita - 4,8MW
Valsan - 5MW
Corbeni (Vidraru) - 220MW
Oesti - 15MW
Albesti - 15MW
Cerbureni - 15MW
Valea Iasului - 15MW
Curtea de Arges - 7,7MW
Noaptes - 15,4MW
Zigoneni - 15,4MW
Baiculesti - 15,4MW
Manicesti - 11,5MW
Valcele - 15,4MW
Merisani - 11,5MW
Budeasa - 11,5MW
Bascov - 7,7MW
Prundu - 7,7MW
Golesti - 8MW
Microhidrocentralele si dezastrul din spatele acestora.
 |
| Microhidrocentrale pe valea Argesului, ecosistem distrus in urma exploatarii abuzive a raurilor. |
Dupa anii 2000, odata cu integrarea europeana si implementarea sistemului de remunerare pe baza de certificate verzi pentru energia electrica "curata" livrata in retea au aparut si opportunistii sistemului care au facut tot ce au putut pentru a primi avize si a construi aceste constructii chiar si in zone protejate sau parcuri naturale.
Acesti mafioti au primit avize pentru a exploata un anumit volum de apa din albia anumitor rauri dar pentru faptul ca ei sunt platiti cu pana la 4 ori mai mult pentru fiecare MW livrat in retea cu ajutorul acele certificate verzi, preiau din albiile raurilor apa peste cotele impuse de cei de la mediu si lasa de cele mai multe ori raurile fara apa la suprafata distrugand flora si fauna din zona. Pestii dispar, animalele mor de sete, platele se usuca.
Pe valea Argesului, in amonte de barajul Vidraru de la cabana Capra pana la gura lacului de acumulare avem construite deja 12 astfel de sisteme de drenaj a apei prin conducte care au fost construite si ilegal, in albia minora a raurilor, distrugand echilibrul natural al raurilor.
Acestea apartin unor oameni de afaceri influenti din judetul Arges, TOP 300 milionari, care nu au putut gasi alta oportunitate mai buna decat sa faca praf vaile raurilor Capra, Otic si Budac pentru imbogatirea personala.
Schema acestor microhidrocentrale are o putere maxima instalata de 15,4MW ( DOAR 0,15% din puterea totala a tarii) si produce aproximativ 52 GWh / an (DOAR 0,08% din totalul energiei produse anual)
Propietarii acestui dezastru sunt:
1) S.C. IMOB EXPERT CONSULTING S.R.L.
Firma este detinuta de 2 oameni de afaceri argeseni foarte influenti (TOP 300 Romania) Gheorghe Badea si Valentin Visoiu iar administrator al societatii a fost pus in functie Silviu Badea, fiul lui Gheorghe Badea.
Gheorghe Badea este cel mai bogat om din judetul Arges, conform TOP 300, cu o avere estimata la 70 de milioane euro. Acesta este managerul Grupului de Componente Auto. Domeniile de activitate: industrie (componente auto), turism şi energie verde.
Valentin Visoiu este al-3-lea cel mai bogat om din Arges cu o avere estimata la 55 milioane euro. Desfasoara afaceri in domeniul constructiilor si imobiliare. Detine o parte din Hotel Ramada, alături de fraţii Dumitru. Acesta, prin intermediul firmelor lui a si construit microhidrocentralele de pe valea Argesului.
Desi a avut probleme cu legea in 2014 si 2015 se mentine bine in lumea bogatilor Romaniei.
Microhidrocentrale detinute de acestia:
MHC Capra 1 - 0,145MW
MHC Capra 2 - 1.688MW
MHC Capra 3 - 1.501MW
MHC Capra 4 - 1.89MW
MHC Capra 5 - 1.437MW
MHC Buda 1 - 0.625MW
MHC Buda 2 - 1.311MW
MHC Buda 3 - 1.389MW
MHC Buda 4 - 3.047MW
MHC Buda 5 - 0.52MW
2) S.C. MOBIL DEN STEEL SRL
Administratorii acestei companii sunt Serafim Marius si Cristina si au activitatea principala in domeniul productiei de mobilier. Se pare ca le-a mers atat de bine in industria mobilei incat si-au permis sa-si construiasca si microhidrocentrale. Pentru aceasta societate sunt inregistrati 3 actionari a caror ientitate nu am reusit sa o aflu pana in acest moment.
Ce este interesant si poate ca pe cei de la ANAF ar trebui sa-i intereseze, este faptul ca pana in 2012, pana sa treaca la productia de energie electrica, firma acestora detinea CAEN pentru productia de mobilier si avea profituri declarate, din anii anteriori, cuprinse intre 3.500 lei si 25.000 lei dar cu toate astea si-au permis sa investeasca aproximativ 4 milioane de euro* in constructia acestor 2 microhidrocentrale.
*Activele totale ale companiei au crescut cu aceasta valoare in decursul 2011-2016.
https://www.listafirme.ro/mobil-den-steel-srl-16915026/
Microhidrocentrale detinute de acestia:
MHC Capra 6 - 0.993MW
MHC Capra 7 - 0.85MW
Bibliografie:
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/10/07/hidrocentrale-mici-dezastru-mare/
http://www.argesexpres.ro/index.php/actualitate/4379-dezastru-ecologic-pe-buda-capra-si-otic
http://greenly.ro/apa/microhidrocentralele-din-romania-energie-eco-sau-dezastru-ecologic
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cum-colaboreaza-autoritatile-de-mediu-si-baietii-destepti-din-energie-la-secarea-apelor-de-munte-raul-de-coruptie-din-arges.html
http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/duminica-18-00-romania-te-iubesc-goana-dupa-profituri-uriase-distruge-ecosistemul.html
https://www.universulargesean.ro/gheorghe-badea-cel-mai-bogat-argesean-potrivit-revistei-top-300-capital-badea-are-o-avere-estimata-la-70-de-milioane-de-euro/
Comentarii
Trimiteți un comentariu