JAFUL PADURILOR - EPISODUL 3
SOMESUL MIC - FANTANELE - GILAU - PARCUL NATURAL APUSENI
Analiza a fost realizata pentru intregul bazin al Somesului Mic pana la Gilau dar in acelasi timp a trebuit sa o impartim pe mai multe categorii:
Perioada de analiza pentru taierile de padure din regiune: 2003-2015
1 - Suprafata totala impadurita analizata in bazinul Somesul Mic : 77.278 Ha (paduri taiate: 28,90%)
analiza dupa unitatea administrativ teritoriala:
1.1 - jud. Bihor : 5.075 Ha (paduri taiate: 32,20%)
1.2 - jud Cluj : 72.203 Ha (paduri taiate: 29,00%)
analiza dupa sectoare reprezentative
1.3 - Parcul Natural Apuseni (sectorul Cluj si Bihor) : 27.391 Ha (paduri taiate: 35,24%)
1.4 - Maguri - Racatau : 16.594 Ha (paduri taiate: 54,59%)
1.5 - aval lac Belis - Fantanele pana la Gilau : 33.293 Ha (paduri taiate: 11,99%)
1) Suprafata totala impadurita analizata: 77.278 Ha
Taieri de paduri realizate inainte de 2011: 18.997 Ha
Taieri de paduri realizate in interval 2011 - 2015: 3.357 Ha
Total suprafata taiata pana in prezent: 22.334 Ha - (28,90% din totalul suprafetei analizate)
Padure regenerata (natural sau artificial) din 2003 pana in 2015 : 7.043 Ha
31,53% din totalul padurii taiate se afla in diverse stagii de regenerare
Suprafata de teren ramasa neimpadurita pana in 2015: 15.291 Ha
Volum masa lemnoasa rezultata in urma taierilor: 5,03 milioane m3 lemn *
Valoare masa lemnoasa la pret de vanzare a ROMSILVA: 270,43 milioane euro **
*Calcul realizat la o densitate medie de 225mc lemn / hectar
** curs euro 4,60 lei, luat in calcul pretul de referinta al ROMSILVA: 250lei/mc
1.1 -Suprafata impadurita analizata in jud. Bihor : 5.075 Ha
Taieri de paduri realizate inainte de 2011: 1.319 Ha
Taieri de paduri realizate in interval 2011 - 2015: 315 Ha
Total suprafata taiata pana in prezent: 1.634 Ha - (32,20% din totalul suprafetei analizate)
Padure regenerata (natural sau artificial) din 2003 pana in 2015 : 353 Ha
21,79% din totalul padurii taiate se afla in diverse stagii de regenerare
Suprafata de teren ramasa neimpadurita pana in 2015: 1.278 Ha
1.2 -Suprafata impadurita analizata in jud. Cluj : 72.203 Ha
Taieri de paduri realizate inainte de 2011: 17.659 Ha
Taieri de paduri realizate in interval 2011 - 2015: 3.042 Ha
Total suprafata taiata pana in prezent: 20.701 Ha - (29,00% din totalul suprafetei analizate)
Padure regenerata (natural sau artificial) din 2003 pana in 2015 : 6.687 Ha
32,30% din totalul padurii taiate se afla in diverse stagii de regenerare
Suprafata de teren ramasa neimpadurita pana in 2015: 14.014 Ha
Taierile analizate dupa sectoarele reprezentative:
1.3 - Suprafata impadurita analizata in Parcul Natural Apuseni (Cluj + Bihor) : 27.391 Ha
Taieri de paduri realizate inainte de 2011: 7.379 Ha
Taieri de paduri realizate in interval 2011 - 2015: 2.274 Ha
Total suprafata taiata pana in prezent: 9.653 Ha - (35,24% din totalul suprafetei analizate)
Padure regenerata (natural sau artificial) din 2003 pana in 2015 : 3.447 Ha
35,71% din totalul padurii taiate se afla in diverse stagii de regenerare
Suprafata de teren ramasa neimpadurita pana in 2015: 6.206 Ha
Istoria Parcului Natural Apuseni
1900 - primele trasee turistice descrise de catre Czárán Gyula.
1928 - primul demers pentru infiintarea parcului inaintat de Emil Racoviţă, in anii '50 Marcian Bleahu continua demersurile.
1970-1989 - s-a pregatit documentatia stintifica pentru declararea parcului si s-a realizat prima harta ce evidentia faptul ca aceasta zona este printre ultimele zone naturale de carst impadurit de asemenea dinensiuni in Europa.
1990 - Ordinul de Ministru 7/1990 a fost primul act normativ care a recunoscut parcul
1992 - se realizeaza de către Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca "Studiul de fundamentare privind organizarea reţelei de arii protejate pe teritoriul ţării", care sta la baza deciziei finale de instituire a parcului.
2000 - Legea 5/2000 privind trecerea parcului la arii protejate.
2003 - H.G. 230/2003 stabileste limitele "Parcului Natural Apuseni” cu o suprafata totala de 75.784 Ha
2004 - se infiinteaza Administraţia Parcului Natural Apuseni ca subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva – Direcţia Silvică Oradea în urma semnării contractului de administrare a Parcului între Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Bazinul Somesului Mic ocupa o suprafata de 30.460 Ha din Parcul National Apuseni ceea ce reprezinta aproximativ 40% din suprafata acestuia.
CA IN ROMANIA, LA NIMENI
INCA DIN ANII 2000 AU INCEPUT SA SE REALIZEZE TAIERI DE PADURI PE SUPRAFETE INTINSE IN PARCUL NATURAL APUSENI CU ACORDUL CELOR DE LA ROMSILVA CARE ADMINISTREAZA PARCUL. 
TAIERI RECENTE SE POT ZARII LA MICA DISTANTA DE MARGINE DRUMULUI DJ107P (PARCA STRATEGIC TAIAT CA PROSTII SA NU VADA DIN MASINI) CAND MERGI DE LA MARISEL CATRE LACUL BELIS, LA 500m DE LA INTRAREA IN PADURE DUPA CE TRECI PE LANGA CRUCEA LUI AVRAM IANCU.
DACA SUNTETI IN ZONA VA RECOMANT SA OPRITI MASINA, SI MERGETI 50-100m PRIN PADURE IN STANGA SI O SA VA LAMURITI SINGURI DE DEZASTRU.
https://goo.gl/NqYJUv
PRIMA DATA S-AU TAIAT ARBORII MARI IAR ACUM BAIETII TAIE TOT CE PRIND, PANA SI BRADUTII CE NU AU MAI MULT DE 10-15CM DIAMETRU.
CUM AU REUSIT CEI DE LA ROMSILVA SA TAIE PADURI IN PARCUL NATURAL APUSENI CHIAR SI DUPA CE ACESTA A FOST DECLARAT PARC NATURAL IN ZONA PROTEJATA?
PE ACEASTA CALE SOLICITAM CELOR DE LA GARDA FORESTIERA SA INCEAPA O ANCHETA IN ACEST CAZ IAR VINOVATII SA FIE PEDEPSITI.
PE ACEASTA CALE SOLICITAM CELOR DE LA GARDA FORESTIERA SA INCEAPA O ANCHETA IN ACEST CAZ IAR VINOVATII SA FIE PEDEPSITI.
1.4 - Suprafata impadurita analizata in Maguri - Racatau : 16.594 Ha
Taieri de paduri realizate inainte de 2011: 8.442 Ha
Taieri de paduri realizate in interval 2011 - 2015: 617 Ha
Total suprafata taiata pana in prezent: 9.059 Ha - (54,59% din totalul suprafetei analizate)
Padure regenerata (natural sau artificial) din 2003 pana in 2015 : 1.407 Ha
8,47% din totalul padurii taiate se afla in diverse stagii de regenerare
Suprafata de teren ramasa neimpadurita pana in 2015: 7.651 Ha
Datorita diverselor interese pentru conducerea composesoratului Maguri-Racatau sau interese directe ca aici sa fie o problema pentru ca hotii sa taie nestingherit, padurea a cazut victima sistemului. Aproape intreaga padure a fost taiata pana in 2015 (aproximativ 55% din suprafata impadurita) si taierile continua pana in ziua de astazi.
Am realizat o vizita in teritoriu pe 5 martie 2017. Zapada nici nu se topise iar deja marginea drumului era impanzita de gramezi de rumegus crud si plin de busteni prospat daramati pe toata valea. Din loc in loc cate o remorca pentru lemne strategic plasata pe langa gramezile respective.
Am facut greseala sa cobor cu masina de pe platoul montan, din localitatea Marisel catre Maguri-Racatau pe DJ107T care nu este altceva decat o ulita de carute ridicata la rang inalt. Noroc ca cei de la Dacia fac masini de calitate care sa reziste la darapanaturile noastre.
Odata ajunsi in Maguri-Racatau gasim iar asfalt pe strada dar nu pentru mult timp, pentru ca imediat ce pasasesti localitatea catre Barajul Somesul Rece drumul de pamant reapare. Cu fiecare metru cu care inaintam in amonte drumul devenea mai prost parca facut asa ca sa tina turistii curiosi departe de meleagurile astea.
Imediat ce se termina pensiunile nou construite apar versantii dezgoliti de paduri care sunt din ce in ce mai vizibili. Odata ajunsi la baraju Somesul Rece dezastrul se vede pretutindeni, incepi sa te miri cum anumite palcuri de padure au scapat netaiate.
De cum am trecut zona pensiunilor un Duster alb ne ia urma pastrand o distanta constanta de 200-300m chiar si in situatia in care am orpit de cateva ori pe traseu pentru a face poze.Pe alocuri intregi versante plecate la vale odata ce padurea a fost taiata iar muntele a cazut prada ploilor violente de vara sau fenomenului inghet/dezghet.
Dupa barajul Somesul Rece am mai putut inainta doar cativa km, obiectivul nostru fiind cantonul silvic Maguri-Racatau pentru a fotografia defrisarile ce se intind pe mai bine de 6000 de hectare in jurul acestuia.
Ajungem la o intersectie ce ne indica DN 107T - Campeni inainte sau sa facem dreapta catre localitatea Maguri.
Noi am ales sa inaintam, avand in vedere ca mai aveam 8,9 km pe DN107T ca sa ajungem la cantonul silvic. Din nefericire am putut inainta doar 200m deoarece drumul devenea impracticabil datorita urmelor adanci lasate de camioanele de lemne in pamantul moale si zapada inca inghetata ce marginea "soseaua".
Nu am avut alta posibilitate decat sa venim in marsalier pana la intersectie (intrasem pe senalul lasat de camioane si nu puteam iesi din el datorita ghetii din jur) dar acolo surpriza, in mijjlocul intersectiei ma astepta Duster-ul alb si un jandarm care s-a pozitionat central in asa fel incat sa fiu obligat sa opresc masina. Ma dau jos ca sa vorbesc cu el si sa vad ce doreste sa-mi comunice:
J: - Ce faceti pe aici?
Eu: - Ma duc la Campeni
J: - De ce nu mergeti pe DN (drumul national)
Eu: - Pentru ca am indicator care-mi arata directia si se presupune ca daca-ti indica DRUM JUDETEAN poate il gasesti si practicabil pentru masini si nu pentru tancuri.
J: - Da, da pe aici nu se poate, nici macar vara daca nu aveti masina de teren. Cu ce treburi pe aici?
Eu: - Vreau sa ajung la contonul silvic Maguri-Racatau
J: - De ce? sunteti de la aia, Rise cum le zice?
Discutia a mai durat aproximativ 10 minute in care am avut mai multe schimburi de replici, ca ei sunt acolo sa pazeasca padurea, ca de unde stiu eu ca s-a taiat padurea pe langa cantonul respectiv, ii arat hartile GPS si el imi spune ca acolo nu a fost niciodata padure, "nu vezi ca nu e verde pe harta". (vorbim de zonele inconjuratoare cantonului silvic care sunt rase total astazi.) Ii zic ca am dovezi ca acolo au fost paduri si el ma contrazice in continuare, il intreb de rumegusul de pe langa noi, care era peste zapada si proaspat (lucrez in industria lemnului, stiu cum arata rumegusul proaspat) si el imi zice ca e de anul trecut, ca pe aici nu se mai taie, de asta sunt ei aici, de asta au venit dupa mine, ca nu cumva sa fur lemne. (de parca eu ma apucam sa incarc pe porbagajul masinii vre-o 20 de busteni)
Parerea mea, stiau de dezastru foarte clar si stiu ca si astazi se taie dar situatia ii depaseste (de mai sus, sunt fortati sa inghita) sau sunt mana in mana cu hotii de paduri si ii apara de intrusi ca mine sau cei de la "RISE".
Cand am plecat de acolo am observat ca toata discutia noastra a fost inregistrata de colegul acestuaia ce nu a iesit din masina.
1.5 - Suprafata impadurita analizata in aval de lacul Belis-Fantanele pana la Gilau : 33.293 Ha
Taieri de paduri realizate inainte de 2011: 1.838 Ha
Taieri de paduri realizate in interval 2011 - 2015: 152 Ha
Total suprafata taiata pana in prezent: 1.990 Ha - (11,99% din totalul suprafetei analizate)
Padure regenerata (natural sau artificial) din 2003 pana in 2015 : 1.833 Ha
92,10% din totalul padurii taiate se afla in diverse stagii de regenerare
Suprafata de teren ramasa neimpadurita pana in 2015: 157 Ha
ACESTE PADURI SE AFLA IN PROPIETATI PRIVATE CENTRALIZATE SUB DIVERSE COMPOSESORATE CARE ISI VAD BINE INTERESUL SI TAIE SUSTENABIL, PRIN TAIERI SELECTIVE FARA ABUZURI MASIVE.
(cunosc personal cativa dintre presedintii de composesorate din zona)
ZONELE AFLATE ACUM IN REGENERARE SUNT TERITORII TAIATE DE ROMSILVA INAINTE DE RETROCEDARI PRIN ANII '90.
SE OBSERVA CLAR CA IN ACESTE ZONE NU AVEM PARTE DE DEZASTRU SI CA TOATE LUCRURILE SUNT BINE PUSE LA PUNCT.
EXISTA SI AICI PRESIUNI FOARTE MARI PENTRU A TAIA MAI MULT, SATENII CE DETIN PADURILE IN PROPIETATE SUNT INVATATI SI INSTIGATI DE DIVERSE GRUPURI DE INTERES SA FACA PRESIUNI PE CONDUCEREA COMPOSESORATELOR CA SA TAIE MAI MULT PENTRU A FACE ROST DE BANI MAI MULTI (bani care ajung dati pe bautura in cele mai dese cazuri)
Sistemul hidroenergetic Somesul Mic este de asemenea, unul complex in Romania.
Toate taierile de padure din amonte de barajul Belis-Fantanele pun in pericol (ca si in alte zone ale tarii) securitatea SISTEMULUI ENERGETIC NATIONAL deoarece in aval de baraj se regaseste salba de hidrocentrale (de varf) de pe valea Somesului Mic care depinde in totalitate de acumularea Fantanele (CHE Mariselu - 220MW, CHE Tarnita - 45MW, CHE Somesul Cald - 12MW, CHE Gilau I - 6,64MW, CHE Gilau II - 6,9MW, CHE Floresti I - 6,9MW, CHE Floresti II - 1,32MW si CHE Cluj I - 0,94MW).
Aceste hidrocentrale asigura in perioadele de varf pana la 3% din totalul puterii instalate in reteaua de curent electric si genereaza aproximativ 0,85% din totalul energiei electrice produse anual in Romania.
Gradul de colmatare al lacurilor de pe valea Somesului Mic se prezenta in 2006 astfel:
| Sucursala | Acumularea | Volumul initial [mil. mc ] |
Volum actual
[mil. mc ]
| Volum colmatat [% ] | Perioada masuratorilor | ||
| Cluj | Fantanele | 220,00 | 195,50 | 11% | 2006 | ||
| Tarnita | 74,00 | 70,5 | 5% | 2006 | |||
| Somesul Cald | 7,47 | 7,47 | 0% | 2006 | |||
| Gilau | ? | ? | ? | - | |||
| Floresti II | 0,89 | 0,72 | 19% | 2006 | |||
Pentru ca acest sistem energetic sa ajunga la puterile instalate astazi, a fost necesara captarea catorva rauri invecinate cu ajutorul aductiunilor subterane si a barajelor.
Aductiunea Iara - Somesul Rece capteaza o multitudine de rauri pe care le debuseaza in amonte de barajul Somesul Rece cu un debit de 1,78 mc/s in albia cu acelasi nume.
De la barajul Somesul Rece apa este redirectionata pintr-o aductiune subterana pana in lacul Fantanele dar pe drum capteaza si apele raului Racatau.
Prin intermediul acestor aductiuni subterane, Somesului Mic i se adauga apa in cantitate de 5,87 mc/s, fapt ce dubleaza debitul normal al raului si permite turbinarea a 220MW in centrala Marisel.
Marea parte a captarilor secundare se afla in zona cu cele mai mari defrisari, astfel spus captarile respective (care sunt niste baraje mai mici) risca sa se colmateze si sa nu mai poata furniza cantitatea necesara de apa pentru a produce energie eletrica la capacitatea propusa a sistemului.
Pe langa fatul ca se pericliteaza SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL, cel mai GRAV este faptul ca:
DEFRISARILE DIN AMONTE DE BELIS-FANTANELE PERICLITEAZA VIATA A PESTE
500.000 DE VIETI OMENESTI
Incepand cu 2012 din barajul Tarnita se realizeaza alimentarea cu apa potabila a localitatilor din aval (Gilau, Floresti, Baciu , Apahida, Jucu dar in primul rand a orasului CLUJ-NAPOCA). Pana la aceasta data, apa era preluata din lacul Gilau dar datorita poluarii excesive s-a luat masura de captare a apei mai din amonte.
In trecut apa era preluata de pe raza comunei Floresti din albia raului Somesul Mic (unde se afla actualul muzeu al apei) dar datorita poluarii si debitului insuficient s-a mers pe varianta de preluare a apei provenita din stocarile barajelor din amonte.
In situatia ipotetica in care stim ca peste 50% din padure a fost taiata in amonte de barajul Tarnita, (ce alimenteaza cu apa potabila localitatile mai sus mentioante) se poate intampla ca o ploaie de mare intensitate si scurta durata sa antreneze volume mari de impuritati in lacuri (pietre,crengi, frunze, animale, pamant) in asa fel incat sa tulbure apa pentru multe zile si sa o faca indisponibila pentru consum/gatit sau mai grav sa incapaciteze filtrele statiei de tratare a apei de la Gilau si sa blocheze accesul apei pe tevi catre localitatile deservite. Rezervele din bazinele de apa ale acestor localitati pot oferi stocuri pentru maxim 24-48h.
Nici nu vreau sa imi imaginez Cluj-ul fara apa pentru toaleta timp de cateva zile. Fara apa pentru igiena sau haine. Holera ar fi la usa noastra in mai putin de 2 saptamani iar orasul ar fi in haos. Multi oameni si-ar pierde viata in urma unei asemenea calamitati.
19.07.2017
#jafulpadurilor
#coruptiaucide
Comentarii
Trimiteți un comentariu