JAFUL PADURILOR - EPISODUL 2 - SEBES - SUSAG - TRANSALPINA


JAFUL PADURILOR - EPISODUL 2 

SEBES - SUSAG - TRANSALPINA


Analizele continua in regiune, de data asta pe versantul dinspre Transilvania, bazinul Sebes pana in localitatea Susag.


Suprafata impadurita analizata: 53.006 Ha
Perioada de analiza 2005-2015

Taieri de paduri realizate inainte de 2005: 4.640 Ha

Taieri de paduri realizate in interval 2005 - 2015: 6.188 Ha

Total suprafata taiata pana in prezent: 10.829 Ha - (20,40% din totalul suprafetei analizate)

Padure regenerata (natural sau artificial) din 2005 pana in 2015 : 3.603 Ha

33,2% din totalul padurii taiate se afla in diverse stagii de regenerare

Suprafata de teren ramasa neimpadurita pana in 2015: 7.255 Ha

Volum masa lemnoasa rezultata in urma taierilor: 2,44 milioane m3 lemn *

Valoare masa lemnoasa la pret de vanzare a ROMSILVA: 132,4 milioane euro **

*Calcul realizat la o densitate medie de 225mc lemn / hectar
** curs euro 4,60 lei, luat in calcul pretul de referinta al ROMSILVA:  250lei/mc

SESIZARE CATRE GARDA FORESTIERA: paduri taiate inainte de 2005 si fara regenerare pana in 2015 - 1037Ha (zone defrisate)


Defrisari in zona Transalpina pe raul Sebes 1990-2015
Taieri de paduri in regiunea Sebes - Sugag - Transalpina 1990-2015

Ca si la Vidra, se taie fara nici o noima. 

Desupra lacului Tau taierile sunt atat de masive incat nu a mai ramas un copac in picioare pe o suprafata legata de 860Ha. Ce va opri scurgerea aluviunilor si a bustenilor de pe versanitii respectivi catre lac?  

In 2003 lacul Tau prezenta doar 1% din volum colmatat, sunt curios cum ar arata astazi o astfel de analiza, avand in vedere ca acest versant a fost taiat dupa anul 2005. Oare pe cand urmatoarea masuratoare a colmatarii lacului? Hidroelectrica ne aude sau nu ii intereseaza?


Taieri de paduri de 860Ha fara replantare pana in prezent monte de coada lacului Tau. Se pericliteaza sistemul energetic national datorita colmatarii accelerate a lacului de acumulare pentru hidrocentrala de mare capacitate Susag  P.I.:150MW.
Ca intotdeauna, majoritatea taierilor au loc in amonte, departe de ochii oamenilor.

Acest aspect poate afecteaza securitatea SISTEMULUI ENERGETIC NATIONAL deoarece in aval de taieri se regaseste salba de hidrocentrale de pe valea Sebesului (CHE Galceag - 150MW, CHE Susag - 150MW, CHE Sascior - 42MW, CHE Petresti 4,15MW) ce asigura in perioadele de varf pana la 3,4% din totalul puterii instalate in reteaua de curent electric si genereaza aproximativ 1% din totalul energiei electrice produse anual in Romania.

Gradul de colmatare al lacurilor de pe valea Sebes-ului se prezenta astfel:










Sucursala Acumularea   Volumul       initial       [mil. mc ] Volum actual [mil. mc ] Volum colmatat [% ] Perioada masuratorilor

Sebes Oasa 136,20 126,10 8% 2003

Tau 23,00 22,53 1% 2003

Obrejii de Capalna 3,83 3,01 21% 2007

Petresti 1,30 0,64 51% 2007

Cugir 0,99 0,99 0% 2009












Sursa:


Sistemul hidroenergetic Sebes-Suceag este unul complex in Romania. 

Pentru a ajunge la puterea maxima instalata astazi au fost captate cateva rauri invecinate cu ajutorul aductiunilor subterane si a sistemelor de pompare.

Aductiune secundara Ciban ce se varsa in lacul Oasa are o lungime de 6,7km si capteaza apele a 5 rauri aducand un aport suplimentar de 0,25 mc/s. Aceasta aductiune a fost limitata ca dimensiune de catre REZERVATIA NATURALA RETEZAT, initial trebuia sa se intinda pe o lungime mult mai mare si sa capteze mult mai multe rauri dar se pare ca in socialism tineau la natura mai mult ca astazi.

Aductiunea principala Oasa - CHE Galceag are diametrul de 3,8m si lungimea de 8,7 iar pe traseul acesteia mai atrage 0,7mc/s din raul Prigoana si alti 2,6 mc/s  din apele Cugirului Mare si Mic prin intermediul barajului Canciu-Cugir si a statiei de pompare SP Galceag cu o putere de pompare de 20MW ce urca apa, (atunci cand CHE Galceag este oprita), 510m in amonte pana la lacul Oasa.

Din CHE Galceag apa se readuna in lacul Tau si continua caderea pana la CHE Susag intr-o aductiune ce ajunge la 4m diametru si o lungime de 8,2km.

Amandoua centralele sunt de tip subteran, la mare adancime in stanca pentru a fi protejate in caz de atac aerian iar accesul lor se face prin tunele. 

Amenajarea hidrotehnica Susag - Osa - Tau - Sebes


Aceasta minunatie inginereasca daca ar fi construita in zilele noastre as costa statul roman aproximativ  900 milioane de euro si ar dura cativa ani buni sau zeci de ani constructia proiectului.

#jafulpadurilor
#coruptiaucide

Comentarii