OBARSTIA LOTRULUI - VIDRA - VOINEASA - VALCEA
Prima analiza o realizam in bazinul raului Lotru - zona Barajului Vidra pana la Voineasa
Suprafata impadurita analizata: 50.400 Ha
Perioada de analiza 2005-2015
Taieri de paduri realizate inainte de 2005: 4.341 Ha
Taieri de paduri realizate in interval 2005 - 2015: 2.046 Ha
Total suprafata taiata pana in prezent: 6.387 Ha - (12,67% din totalul suprafetei analizate)
Padure regenerata (natural sau artificial) din 2005 pana in 2015 : 3.588 Ha
56% din totalul suprafetei taiate se afla in diverse stagii de regenerare
Suprafata de teren ramasa neimpadurita pana in 2015: 2.799 Ha
Volum masa lemnoasa rezultata in urma taierilor: 1,44 milioane m3 lemn *
Valoare masa lemnoasa la pret de vanzare a ROMSILVA: 78,9 milioane euro *
SESIZARE CATRE GARDA FORESTIERA: paduri taiate inainte de 2005 si fara regenerare pana in 2015 - 753Ha (zone defrisate)
 |
| Taieri de paduri in regiunea Vidra - Voineasa - 1990-2015 |
La Barajul Vidra se taie padurea chiar si de pe pantele pe care se sprijina corpul barajului. Aceasta situatie poate periclita stabilitatea versantilor si de asemenea integritatea barajului. In spatele stavilarului stau doar 340 milioane de m3 de apa iar dislocarea volumului respectiv in urma prabusirii barajului ar duce la zeci de mii de victime. Toate asezarile umane pana la Ramnicu Valcea (inclusiv) dispar de pe harta sub un val de cativa metri inaltime.
Majoritatea taierilor au avut loc in amonte de lacul de acumulare Vidra. In urma acestor taieri riscul de colmatare accelerata al lacului creste datorita eroziunii solului. Acest aspect poate afecta securitatea SISTEMULUI ENERGETIC NATIONAL deoarece lacul de acumulare Vidra alimenteaza cea mai puternica hidrocentrala de varf din Romania si cea mai puternica hidrocentrala de pe raurile interioare ale tarii. Lotru-Ciunget are o putere instalata de 510MW. si alaturi de hidrocentralele din aval, Malaia (18MW) si Bradisor (115MW) asigura in perioadele de varf pana la 6,4% din totalul puterii instalate in reteaua de curent electric si genereaza peste 2% din totalul energiei electrice produse anual in Romania.
De asemenea ajuta la productia suplimentara de curent electric pentru salba de hidrocentrale de pe valea Oltului.
Gradul de colmatare al lacurilor de pe valea Lotrului se prezentau in 2005 astfel:
| Sucursala | Acumularea | Volumul initial [mil. mc ] | Volum actual [mil. mc ] | Volum colmatat [% ] | Perioada masuratorilor | ||
| Ramnicu Valcea | Vidra | 340,00 | 324,00 | 5% | 2006 | ||
| Jidoaia | 0,49 | 0,33 | 32% | 2006 | |||
| Lotru Aval | 0,55 | 0,44 | 20% | 2005 | |||
| Galbenu | 2,81 | 2,07 | 27% | 2005 | |||
| Petrimanu | 2,48 | 2,10 | 15% | 2005 | |||
| Malaia | 3,44 | 1,32 | 62% | 2008 | |||
| Bradisor | 44,50 | 44,50 | 0% | 2004 | |||
Sistemul hidroenergetic Lotru-Ciunget este cel mai complex sistem hidro din Romania. Pentru a ajunge la puterea maxima instalata de 510MW au fost captate peste 40 de rauri de pe versantele invecinate cu ajutorul a aproximativ 100km de tunele de aductiune. Pe langa barajul central Vidra, alte 4 baraje capteaza aceste rauri si de acolo prin cadere libera sau pompaj (statii de pompare de mare putere: Petrimanu 38,5MW, Jidoaia 21MW, Balindru 9MW) cresc debitul raului Lotru pana la o medie de 18,7 mc/s (+75% din debitul natural al raului). De la baraj o aductiune principala lunga de 14km si cu un diametru de 4,5m duce apa pana la hidrocentrala subterana Lotru-Ciunget pentru a produce energia electrica in perioadele de varf (dimineata si seara). Sala hidrocentralei se alfla la 140m sub nivelul pamantului si se acceseaza pintr-un tunel rutier.
Aceasta minunatie inginereasca daca ar fi construita in zilele noastre as costa statul roman aproximativ 2,5 - 3 miliarde de euro si ar dura cativa ani buni sau zeci de ani constructia proiectului.
Prin taierile abuzive si fara sustenabilitate riscam sa ramanem fara acest obiectiv strategic deoarece o astfel de centrala fara un baraj de acumulare cu apa in el (nu cu pamant, bolovani si busteni) nu poate functiona.
Comentarii
Trimiteți un comentariu